Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

vei veni cu alt nume

1 min lectură·
Mediu
știu că vei veni cu alt nume să-mi spui că acolo unde eu întrebam nu era nici o ușă de teamă munții își înghițiseră peșterile să nu te mai pierzi să nu mă mai pierd eu ce faci când zboară cerul și cade peste lume o tristețe frumoasă când ne ajunge nemurirea din urmă ca o umbră pierdută de mult prin prea multele ceasuri intind mâna oarbă fisurile transparente aerul se sufocă în pumnul meu strâns gândacelul copilul stiu mereu vei veni cu alt nume să-mi spui că tu încă nu te-ai nascut că nu ai răspunsuri că toate la un loc sunt doar un gest înapoi al unei mângâieri uimite pe lacrima mea tu nu știi...
074.367
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
117
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

stanescu elena-catalina. “vei veni cu alt nume.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanescu-elena-catalina/jurnal/73928/vei-veni-cu-alt-nume

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@adrian-munteanuAMAdrian Munteanu
Mae ( totdeauna am sa-ți scriu și numele, că tare îmi place ),

Un lucru simplu, iată, s-a produs :
O gâză, pe un drum în calea mea
A fost strivită, viața i-a apus
Dar cine-și va mai aminti de ea ?

Oare chiar tot ce-n lumea asta moare,
Fie că-i gâză, iarbă, floare, pom
Dispare-n urma noastră în uitare,
Deși au suflet toate, ca un om ?

Eu tot mai cred că s-ar putea odată
Să fac ca gândurile mele toate,
Ce se pornesc din inimă curată,
Pe tine să te-ntoarcă de la moarte.

Cine pe tine te va pomeni,
Cine va ști că ai trecut pe drum,
Te va striga când tu nu vei mai fi
Și va privi spre iarba ca de fum ?

Se-ntunecă privirea și gândesc
Că amintirea mi-a luat cuvântul.
Stau singur și în iarbă te privesc.
Ți-au risipit făptura și avântul.

Nu vei mai spune tu, la toți ai tăi,
Cât e de mare lumea și frumoasă.
Tu n-ai știut că sunt și oameni răi.
Ei te-au oprit să te întorci acasă.

Te-au părăsit în drum, făptură mică,
E mai săracă lumea fără tine.
Și eu sunt singur și mi-e tare frică.
Nu mai pleca, rămâi aici, cu mine !

Am reprodus un fragment dintr-o poveste în versuri pe care am scris-o cândva, în vremuri mai bune și mai sensibile. Gândăcelul din palma copilului m-a determinat
să-mi aduc aminte. Acesta este câștigul unui poem bine scris.
Și numai pentru atât ar merita o steluță.
0
Distincție acordată
@cosmin-dodocCDCosmin Dodoc
aveam la un momentul dat ideea unei noi lumi in care orice persoana sa aiba de fiecare data al nume. o data pe zi personele sa se schimbe intre ele si totul sa fie un haos. adevar graiesc. pe bune. in ultimul itmp am observat ca incerci si reusesti cu brio sa dai frau liber incatusarilor, sa te deschizi pe hartie fara oprelisti.asta e senzatia mea. poate gresesc. forma unei poezii nu conteaza. am vazut de curand o chestie prin nu mai stiu exact ce brosura literara de pe la noi in care cineva dadea un sfat cuiva : daca iti schimbi asezarea versului intr-una de tip german atunci poezia ta va iesi din anonimat. auzi situ ce porcarie. ma rog. problemele lor.
tu incerci altceva. nu stiu de ce sunt trecute la personale dar nici nu vreau sa stiu. eu le iau ca pe niste poezii.

cosmin
0
Bravo Mae, un text reusit, pe gustul meu, mult prea pe gustul meu. Sensibila si frumoasa ca intotdeauna. Mi-ai adus un sentiment aparte si iti multumesc pentru asta.

Cu prietenie,
Andrea.
0
MMMaria Mateescu
Mae, Mae ...

Scrii cum mi\'ar placea si mie sa scriu .. dar (inca :P) nu pot.
Pastrand aceeasi atmosfera, treci pe furis de la o culoare la alta.
Cuvintele isi pierd sensul capatand sensuri. Si totul este o stare de nedescris si totusi descrisa atat de frumos.

Inca ceva.. chiar daca poate nu o sa\'ti mai cometez texte, sa tii minte ca ti\'ai castigat o admiratoare :).
0
EMelena maria
Frumos, draga Mae! \"Zboara cerul si cade peste lume\" (\"the sky falls on me, falls on me...\"e un refren dragut intr-unul din cantecele astea americane) si \"să nu te mai pierzi
să nu mă mai pierd eu\" mi s-au parut deosebit de profunde. Aaa...da, si mai tot restul...
0
am vrut de ieri sa intru, sa spun ceva , dar n-am putut...poate acum, sa vad...

adim, dupa cum vezi si eu iti folosesc acest nume din aceleasi motive si da, sensibile versuri, eu ma gandeam la \"de ce m-ai strans in pumnul tau\", era o poezie tare frumoasa cu un gandacel si un copil, iti multumesc de oprire,
cu pretuire

cosmin, simt un fel de nevoie sa scot limba la tine ca n-ar fi trebuit sa-mi spui cate mi-ai spus ca eu stiam si nu vroiam sa mai stie si altii, dar acum iti spun totusi despre \"incatusarile \" mele cate ceva, ca fiecare are lacatul si cheia ei si n-o sa fie mereu la fel...dar tu sa treci, fara semne chiar, ca ma bucur :)

andrea, igualmente!

maria, o prezenta discreta si totusi atat de consistenta, nu stiu cine esti, dar esti si o sa te tin minte:)

ellen, frumos refren, doar ca ideea mea era ca zboara cerul si ce ramane dincolo de el cade peste lume...te mai astept.
0
@geta-adamGAGeta Adam
Un poem care trece dincolo de un simplu experiment, as zice. E pur si simplu, altceva. Mi-a placut, Mae.
0