Nisip

încerc și eu ceva, lapis...

secunde sparte.
talpa ta vremelnică
însângerată

O poezie rebutata. Esti baiat mare si suporti. Talpa care il calca parca ar fi o balega trantita peste cibul asta care si el e o metafora pisacioasa. Ce sa mai zicem de este chiar marea. Mai suntem la gradinita sa zicem: Iti dai seama? Este mama. Da-o-ncolo, mai Gabi. Ai o imagine a materiei care ca scop. Adica nisipul care poate deveni sticla. Ai o imagine a perosnificarii marii care isi inteapa talpile in nisip, o adevarata imagine a penitentei. Si tu ce faci? Le pui ca pe gunoiul de grajd la uscat?

Bun haiku-ul.

... si cand ma gandesc ca suflete sunt construite iarna pe mare... din farame de nisip... ajung sa cred ca sentimentele sunt perle dezgolite

lapis a scris un haiku dar nu si un poem bun;
octombrie a scris un poem bun dar nu e haiku.

totusi, haiku-ul lui Lapis nu e chiar asa de balegos cum il descrie omer, imaginea naturala a valurilor pe plaja se impleteste cu posibile metafore, un exemplu fiind cea evocata de adelisse.
subiectul pare bun, realizarea insa...

cit despre poemul lui ravel, nu vad cum ar putea deveni un haiku altfel decit punindu-i o eticheta. este lipsit de simplitatea si naturaletea ceruta unui astfel de gen.

parerea mea...

E adevarat. Mi-am dorit ca versurile sa sune aspre, spart. Nu stiu, asa am simtit acel gand care incepea cu un ciob gri de nisip, efemer.

Am ezitat apoi daca sa postez sau nu acest haiku pe site.

Nu il apar in nici un fel. Acele versuri sunt asa cum sunt, o sa incerc sa scriu mai bine si va invit si pe voi sa o faceti.

Haiku-ul lui octombrie e un poem frumos. Un haiku construit ca metafora, e drept, dar desi gandul e profund, imaginea in sine e de o simplitate dezarmanta. De asta, cred ca il pot numi fara grija haiku

Frumos haiku, Lapis!
\"Ciob gri de nisip\", mi-a placut mult primul vers , cu toate ca e trist, si rece, si efemer. De ce ti-ai dorit ca versurile sa sune aspru , spart? ai urmarit tu efectul asta? si ai reusit sa-l obtii; aspru, spart mi se pare ca suna al doilea vers:\"Talpa care il calca\";
\"este chiar marea\". Toata frumusetea haiku-ului aici am simtit-o, la final, incercand sa-mi imaginez ... marea...
E interesant cum ai reusit sa obtii efectul asta, care imi aduce aminte de una din cartile lui Garcia Marquez -(mi-e imposibil acum sa-mi aduc aminte numele ei), era o constructie asemanatoare, pornind de la un fir de nisip, pe care n-am reusit s-o \"inghit\" la inceput, pentru ca apoi sa ma cucereasca incetul cu incetul, iar finalul sa fie, intr-un fel, ca o explozie de lumina, cand incepi sa-ti pui intrebari... Poate iti aduci tu aminte numele cartii, Lapis! Stiu ca ti-a placut si tie.

Imi cer scuze, (e trecut de miezul noptii) comentariul pentru octombrie am uitat sa il scriu!
Mi-a placut si haiku-ul tau, octombrie!
Era \" Despre dragoste si alti demoni\", Garcia Marquez.

Gabi, mi-a placut. In legatura cu voturile, m-am conformat:)

Octombrie, reusit haiku-ul tau.

Multumesc.