în numele mamei

botezată în purgatoriul dintre noapte și zi cu numele florina captiv în tot ce-a rămas scris măruntul mă frânge lumea rău mă strânge în tăcere cresc ziduri nu reușesc să mă lepăd de tristețe să mă lepăd de viață nu reușesc mă sufoc aici sunt un semn roșu pe frunte pendulul bate flegmatic înainte înapoi din peretele care mi-a îngropat umbra doar speranța tic-tac scoate limba, peltic, în fiecare miez de noapte p-p-pot-t-t ori-ori-ori-când să ridic cea mai frumoasă dintre toate mănăstirile pământului de pe care să poți zbura în fiecare dimineață