Florin Hulubei

Se pare că m-am jucat neatent!

În visul copacului
scânteile timpului
par lacrimi ale cerului

Ela, ai un fel de a crea o atmosferă misterioasă, în tot ceea ce scrii. Poemul este unul care o dată citit te face să te regăsești în el.

în visul copacilor
scântei timpului
par ploi din visul copacilor

Sper că nu e cu supărare că m-am jucat nițel!

La bună recitire!

Odin

\"a doua zi și-a găsit femeie și a închis noaptea în ea
femeia i-a făcut copil și l-a crescut ca pe un cedru
copilul și-a purtat tatăl ca pe o umbră a sorții
nerisipind rădăcinile \" - asta e partea care îmi place cel mai mult aici, dar întregul poem este ca o căutare a sinelui în oglinda timpului exponent al celuilalt. Primul vers este foarte reușit. Frumos poem, Ela!

Un poem de o nostalgie aproape copleșitoare. O călătorie spre o destinație de neatins - de unde venim, unde ne ducem, ce purtăm în noi, amărâți cerșetori de iluzii, cărora hainele ne par prea strâmte?

pe gulerul paltonului s-a întâlnit
parfumul tău cu frigul dimineții
amestecându-se ca două mirodenii
într-un panaceu

Asta este o strofa foarte reusita. Un panaceu universal pentru vindecarea de realitate si blazare.

de fapt plecările noastre au ceva din zborurile de bumerang
aruncăm amintiri prăfuite în albumul cu poze în alb și negru pentru a le arăta mai târziu nepoților
- interesantă viziune. Poem bun, cu imagini frumoase (\" o mie de fluturi pe metru liniar de coapsă\"). Finalul îmi pare cam banal.

\"ne învârtim prin cercurile fără pereche convinși că la etajul o sută
se trăiește mai bine sau mai luminos
sau poate doar se trăiește
suntem admirați și aplaudăm spatele întors sau mintea răsucită\" - sad but true!

Ceva din consistența haiku-ului, un strop de sentiment bacovian - emoție de toamnă! Trebuie să fie frumos Bacăul, cu frunze și melci pe alei!

Într-o societate consumistă sau \"consumeristă\" cum a devenit deja cea românească, majoritatea tinerilor se orientează către (non)valorile care le oferă un \"entertainment\" ieftin, lipsit de conținut. Cartea sau, mai bine zis, lectura a devenit un moft, cel care citeste nu e decât un \"fraier\" care, în loc să caute un mod mai practic de a face bani se chinuie să le arate lor sau altora ce bine e, fie și numai \"de dragul diversității\", să mai și pună mâna pe câte o carte. Mulți copii au ajuns să-și dorească numai să nu facă nimic sau nu mare lucru și să ajungă precum unii patroni de echipe de fotbal sau ca unele vedete de carton:milionari cu merțan la scara unei vile. Iată idealul majorității tinerilor. De ce toate acestea? În numele bunăstării de la nivelul căreia, acei (semi)analfabeți îmbogățiți vor putea să-și satisfacă orice plăcere (erotică, \"culturală\", etc.), fără măcar a citi măcar un titlu de ziar. Și vor putea, folosindu-se de avere, să anihileze orice mijloc de a fi contracarați în tentativa lor de a îndobitoci masele și de a duce o politică a bunului plac. La ce bun să mai deschizi o carte, dacă din asta nu faci bani! Am auzit-o personal, spusă de n copii, pentru care a devenit un lux să mai vii și la școală, d-apoi să mai și citești ceva.
Nu cred că, citez \"obsesia satisfacerii instinctelor primare\" e de ieri de azi inoculată în mintea românilor. Ea a existat și înainte de apariția comunismului la noi și aiurea, dar aici a căpătat forme absolut ridicole, chiar grosolane. Ceea ce ne lipsește, deocamdată, este un mijloc eficient de educare a tinerilor și nu numai,în spiritul înlăturării acestor obsesii și a concepției că bunăstarea se rezumă exclusiv la averea materială. Aceasta nu reușim, prin sistemul nostru educațional, să facem acum. Lipsa unui stimul material a devenit o obsesie, iar educația primită în familie și în școală este deficitară. Cred că aici este una din marile noastre probleme.

Subscriu la cele spuse de Loredana! Textul are ceva interesant, o anume gradatie care-i imprimă un suspense. Dar este lipsit de substanță și îi lipsesc multe. Nu este nici pe departe un text de nu știu câte stele! Fără supărare!

Frumos imaginar! Constructie simpla dar incarcata de sens. Primele doua versuri sunt de exceptie.

De trei ori de nouă ori
La izvor mă scald în zori
Fă-mă, Doamne,-albastră floare
să-ți beau viersul din pocale
de argint, de catifea
să-mi inunde inima!

Sper că nu te superi că m-am jucat puțin! Revin!

\"în urmă rămâne un fel de claritate
armonică
a liniștii\"
Bagatele pline de intelesuri. Ciudata acupunctura pe inima cu cuvintele pe post de ace! Batrane lup, te citesc in continuare!

Mișto părințel! Stai c-o citesc și pe cealalta și revin!

Zori indiferenți
lună ucisă din nou
spre alt răsărit

te citesc si imi place!

Mult frumos grăiești în viers, domnișoară! Place-mi să cetesc și să-mi amintesc de \"Catrenele fetei frumoase\". Exotic, cu arome de \"O mie și una de nopți\"!

Ela, poem trist cu semnificații profunde. Mi-a plăcut: \"mi-aș lăsa numele scobit până la sânge/leagăn l-aș face fiilor pe nopțile mele/în somnul lor ar trăi flămânde patimi\". Te citesc cu plăcere!

Cu drag,
Florin

Reușit poem, Liviu. Poezia aceea a lui Dimov se numește \"Poemul odăilor\"!

Cu bine,

mirosul albastru al cerului
îmi intră în piele în nări în orbite
abluțiune de mări
- versuri deosebite.

Poezie în proză, plină de figuri de stil frumoase din care una mi-a plăcut în mod deosebit: \"Nici vara nu s-ar mai trezi din somn veșnic, umbrele s-ar cățăra pe-o geamandură cântând melancolic din harpă.\"! Prospețime! Continuă!