Jurnal
Singurătăți și absint
Mélange a trois
1 min lectură·
Mediu
e o seară umedă cu urme de
rom pe pahar îmi amintesc de
singurătăți trăite împreună prietene
în cârciumi cu oase de sfinți în pereți
femei pregătite de baluri
servind porții imense de melci
ne fac cu ochiul complice de lângă domni
spilcuiți cu mantouri și fracuri
pinguini amețiți de absint și fumul
gros al havanelor filtrând gîndurile noastre
impurități maligne ostoindu-ne setea de neant
ce seară murdară amigo
între noi pulberi fine de tristețe
și femei traversându-ne viața subțire
membrană vibratilă
din care răzbate ecoul voluptos
al unui tangou ca o tăcere insidioasă
calcifiind tentația de a mai fi
0135.826
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florin Hulubei
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Florin Hulubei. “Singurătăți și absint.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-hulubei/jurnal/199028/singuratati-si-absintComentarii (13)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mulțumesc, Dana! De altfel asta am intenționat, în mare măsură: inocularea unui strop de venin melancolic prin vinele cititorului. Mi-a reușit? Nu știu.
0
ai reușit un tablou parizianm în care luminile sunt aproape obscure, femeile rafinate și languroase, au bistro sur les grands boulvards își savurează lent singurătatea dintr-un coquille saint-jacques și ascultă tangoul vibrând la fiecare amintire de satin ce i-a întunecat printr-un adieu privirea; ca realizare, a doua strofă e mai reușită.
oricum, atmosfera m-a cucerit, amigo, chiar și așa cu absintul singurătății cu tot. sau poate deja sunt imună la. :)
ela
oricum, atmosfera m-a cucerit, amigo, chiar și așa cu absintul singurătății cu tot. sau poate deja sunt imună la. :)
ela
0
Ela, da, și mie îmi pare a doua strofă reușită. Ah, Paris, mon amour invisible et tes bistros! Où sont les neiges d\'antan?
0
Distincție acordată
Am sa incep cu ce nu-mi place:
\"oase de sfinti pe pereti\" mi se pare o constructie cam uzitata, care se cam strapezeste in contrast cu tabloul general.
Calcifierea aceea finala mi se pare putin pretentioasa, dar asta e numai si numai parerea mea.
In schimb apreciez tacerea insidioasa a acestui poem, femeile care ne travereseaza viata, pinguinii ametiti de absint. O atmosfera tare, putin ametitoare de atita havane si absint, desi, din cite tin eu minte, bautura a fost interzisa in Anglia prin asa numita epoca dark-age, datorita mortalitatii ca urmare a consumului de absint. Eu ma multumesc doar cu o seara umeda cu urme de rom pe pahar. Cine stie, poate o sa-mi fac curaj si pentru absint, vorba aia, pofta vine mincind. Prima strofa- esenta tare, a doua strofa, gustul amar de dupa betie.
Sau cel putin asa vad eu, prin paharul gol. Un poem pretios ca un englishman la ora de ceai cu picaturi de absint.
Eu sint cu romul, da nu conteaza, e un poem compatibil cu starea mea.
Cu apreciere,
Emil
Ps. De eleganta am zis?
\"oase de sfinti pe pereti\" mi se pare o constructie cam uzitata, care se cam strapezeste in contrast cu tabloul general.
Calcifierea aceea finala mi se pare putin pretentioasa, dar asta e numai si numai parerea mea.
In schimb apreciez tacerea insidioasa a acestui poem, femeile care ne travereseaza viata, pinguinii ametiti de absint. O atmosfera tare, putin ametitoare de atita havane si absint, desi, din cite tin eu minte, bautura a fost interzisa in Anglia prin asa numita epoca dark-age, datorita mortalitatii ca urmare a consumului de absint. Eu ma multumesc doar cu o seara umeda cu urme de rom pe pahar. Cine stie, poate o sa-mi fac curaj si pentru absint, vorba aia, pofta vine mincind. Prima strofa- esenta tare, a doua strofa, gustul amar de dupa betie.
Sau cel putin asa vad eu, prin paharul gol. Un poem pretios ca un englishman la ora de ceai cu picaturi de absint.
Eu sint cu romul, da nu conteaza, e un poem compatibil cu starea mea.
Cu apreciere,
Emil
Ps. De eleganta am zis?
0
Emil,poate că ai dreptate, unele construcții sunt prea tari, chiar pretențioase, dar mi le asum. Așa cum îmi asum și faptul că romul îmi place și mie mai mult. Mulțam de apreciere!
la bună citire!
la bună citire!
0
un poem zic eu prea estetizat. sentimentul de care vorbesti, florin mie imi pare in tipla nu-l pot atinge nu-l pot trai e doar un pachet la care m-am oprit intamplator sa ma uit. eleganta de aici taie absolut toata forta pe care eu o consider necesara unui poem sau nu neaparat. prima impresie dupa citire a fost ca si cum as fi ascultat clodplay, oamenii aia chiar au ceva de spus dar estetizeaza intr-un asemenea hal si sunt niste perfectionisti naivi incat nu iese nimic, doar un pop foarte sec.
mai trec oricum
te apreciez pentru altele si sunt destule
RA
mai trec oricum
te apreciez pentru altele si sunt destule
RA
0
Andrei, n-am cum să te ajut. Mă bucur totuși că mă citești și că spui totul pe șleau. Asta este chiar bine pentru mine, fără nicio urmă de ironie ți-o spun. Cât despre Coldplay, nici mie nu-mi plac. Ba chiar prefer \"duritățile\". Oi fi eu mai sentimental azi! te mai aștept!
0
http://i72.photobucket.com/albums/i180/jaimemturner/8d655aab.jpg
pregatire pentru o seara de neuitat intr-un cadru mirific al unui oras plin de viata...dupa precizarea elei, parizian... imi place mult...mai trec. Cu drag, DAniel.
pregatire pentru o seara de neuitat intr-un cadru mirific al unui oras plin de viata...dupa precizarea elei, parizian... imi place mult...mai trec. Cu drag, DAniel.
0
Un poem elegant, așa cum spunea și un comentator. Un poem care a reușit să mă transporte undevaîn alt spațiu, pe undeva mi-a amintit de
\"Mon enfant, ma soeur,
Songe à la douceur
D\'aller là-bas
vivre ensemble!...\"
în sensul atmosferei, desigur
\"Mon enfant, ma soeur,
Songe à la douceur
D\'aller là-bas
vivre ensemble!...\"
în sensul atmosferei, desigur
0
Daniel, mulțumesc pentru cuvinte, imagine și vizită. e reconfortant să vezi că ești citit. Mai treci!
Liviu, amintirile frumoase sunt ca un parfum de femeie. Mulțumiri ție pentru apreciere!
Liviu, amintirile frumoase sunt ca un parfum de femeie. Mulțumiri ție pentru apreciere!
0
... dar tot ma intreb daca autorul, traducator de meserie, a vrut sa spuna \"melange\" sau \"menaje\" sau cum se zice ca v-am zis ca nu stiu.
Apoi ochiul ala complice acolo parca s-ar vrea zis altfel iar \"tangoul ca o tacere insidioasa\" nici macar nu-mi miroase a metafora, Li dixit. Un poem care trece la 2.75 ani lumina departare de \"barbar canta femeia-aceea/si noi eram o ceata trista/ prin fumul negru de tigara/ gandeam la lumi ce nu exista\" Ma mira ca i-a placut lui Nanu, de la Ela oarecum ma asteptam, desi mi-as fi dorit sa nu fie asa. Tablou parizian? Come on!
Bobadil.
Apoi ochiul ala complice acolo parca s-ar vrea zis altfel iar \"tangoul ca o tacere insidioasa\" nici macar nu-mi miroase a metafora, Li dixit. Un poem care trece la 2.75 ani lumina departare de \"barbar canta femeia-aceea/si noi eram o ceata trista/ prin fumul negru de tigara/ gandeam la lumi ce nu exista\" Ma mira ca i-a placut lui Nanu, de la Ela oarecum ma asteptam, desi mi-as fi dorit sa nu fie asa. Tablou parizian? Come on!
Bobadil.
0
Bobadil, așe am vrut eu să-i spui: Melange. Dacă ție nu-ți place, e treaba ta. A zis cineva că \"tangoul ca o tacere insidioasa\" e metaforă? Mie îmi pare o comparație-metaforică (poate chiar oximoron) mai mult sau mai puțin reușit(ă). Dacă cetitorul spune că e un tablou parizian, asta și-a închipuit sau l-a făcut textul să-și imagineze. Așa ca chestie, nici mie nu-mi plac poemele tale, dar te citesc. E drept, nu poți satisface pe toată lumea. Chestie de gust, nu-i așa!? Nu înseamnă că nu apreciez comentariul. Dimpotrivă.
0

mi-a plăcut mai ales aerul îndepărtat-aproape al poeziei,