Emotivă

imi place cum definesti emotivitatea prin prisma personala, cum folosesti - inteligent - persoanele verbelor, la fiecare strofa, cum te apropii din ce in ce mai mult de impact, cum racordezi exteriorul la interior. transmiti emotia simplu, de efect, fara fasoane si cuvinte in plus, fara sa apelezi la livresc si citate, fara sa te dai mare. am mai citit si din celelate. ma bucur ca am facut-o. ai o modestie si o transparenta a discursului care ma uimesc si ma incanta. felicitari.
nu ma deranjeaza gerunziul...

Senzatie apasatoare de closing time, de unde reiese ca poti sa spui lucruriilor pe nume si intr-un mod cit se poate de simplu, debarasat de orice complicatii. }n prima strofa aproape ca pot sa aud, sunetul acela prelung, infundat, pe care il face neonul dupa ce toata lumea pleaca si numai tu ai ramas la birou cu strania senzatie ca esti singurul in viata pe pamintul asta. Sufocanta atmosfera, redata excelent. Poate ar fi meritat alt titlu, mai brusc, dar stii ca eu gasesc tot timpul cite ceva de comentat. Text bun din punctul meu de vedere.
Emil