Hai Apă și tu cu mine

Și eu care credeam că pe cer e un târg de felinare. Plin de speranță textul și rouă de eternitate.

se vede treaba că ați ieșit și dumneavoastră la drum domnule Viorel.Ați ieșit. Iar eu ca și cum însetat aș fi nu am răbdare și pornesc poemul acesta să se afle...cândva

Aveți nostalgia basmelor, probabil doriți să trăiți în realitatea care începe cu \"a fost odată ca niciodată\". Textul dumneavoastră nu e credibil, dar evadarea în apa cerului plin de stele, ieșirea \"la drum\" provoacă seninul, alungă somnul. Poate că ar fi bine să schimbați titlul, de exemplu - Hai apă și tu cu mine. Mai discutăm.

hai apă și tu cu mine

mie nu prea mi-a placut imaginea cu culcatul mortii, prea imi aduce aminte de \"sa spui mortii noapte buna\". in rest e un text reusit.

bătrâne nici măcar o adormire cu titlul confratelui nostru radu herjeu.....am scris demult un poem SÃ NU TE CULCI CU MOARTEA MEA dar aici nu este târziul ci clipa de acum un ceas.Mulțam de vizită.Las ușile deschise..la drum

Silișteanu, ca un \"frate lui Dumnezeu\" ce se află, cară versuri muritorilor cum se cară apa la morți; să lași un semn, Sile, pentru vremea când o fi să las un ban la poartă...

hai-hui pe ulița poeziei,

Vasileeeeeeeeeee ce mă bucur de zgomotul mărunțișului acesta de viațaaaa.Acum dacă tot aștepți să lași bănuțul mare lucru ar fi să nu mă grăbești....cu prețuire frate Vasile

un poem superb (mai putin ultimul vers care, nu se potriveste deloc aici...) si chiar nici penultimul...

Aplaud și eu la ieșirea stelelor din apă. Cu adevărat superb. Ești într-o formă extraordinară, bătrâne. A! Însă nu și în ultimul vers, zău, nu te supăra. Ultimul vers cam sperie stelele.

Felicitări!

poetul acesta e frumos tare si-a pastrat frumusetzea cea dintai lucru tare rar in ziua de azi parca ar fi un om al inceputurilor curat la suflet si la trup ca un padurean ce n-a iesit inca la luminisul spurcaciunilor lumii acesteia de se uita la stele si se minuneaza mai abidir decat un copil lasati copiii sa vina la el !

dragă confrate niculai popa, dragă confrate mircea lăcătuș , dragă ioana sunt bucuros să aud cu toate cele ce se numesc de auzit. Fianalul textului poate că nu îndeamnă la strălucire dar așa am simțit.....vă mulțumesc de laudă și plec din nou și mai împovărat că toate acestea OBLIGÃ la și mai bine

nici nu am arătat cu degetul vreo poartă...:); în plus, Cel-care-cară-apa e Viu, frate Sile; cât despre mărunțiș, ai dreptate, ăsta-i totdeauna al poetului, ăi cu bancnote trec prin sate în 4 x 4, crezi tu că va opri să lapede din prea-plinul lumesc? (las că le punem noi cuie de înțeles, mama lor!)

cu respect,

Nu m-am putut abține să nu las un semn. Asta înseamnă că mi-a plăcut. Și mai ales prima strofă. Are o prospețime pe care nu o mai găsesc decât rareori și are o zicere domoală, aproape (e vorba doar de lucirile viselor noastre, nu?). Sper din tot sufletul să mai întind și pe viitor mâna să culeg apă din asta...

sunt în ședința de redacție.din când în când intru prin poezie. un ziar are lumea lui iar lumea suntem cu toți.când despre poezie încercăm lumea nu se mai numește decât împreună că una-i una alta-i alta
ai dreptate vasile dar mărunțișul e un rest ce conturează bancnota
Miruna Dima....mulțumesc. Aș inventa un alt cuvânt...dacă la a iubi spun anariato la a mulțumi iată de zi voi spune rotuselandes.......Doamne cât ține ședința....vă salut cu stele cu tot

Am ieșit și eu la poarta drumului meu și am stat la pândă.
Pentru o vreme am uitat de moartea mea.
Cu respect Cristian.

Văd oameni mulți stând la porțile tale, vin și eu să îți spun că am citit și este aici o poezie cu adevărat grăitoare, ți se deschid drumuri curate, mergi sănătos și în pace, Poetule, om veni și noi după putințele noastre odată și odat\'.

am sosit de două minute din călătoria celor două zile. Mulțumesc foarte mult că mă țineți aproape.Am o veste tristă. A murit marele pictor Gheorghe Vrăneanțu. Poate revin cu un articol în alb negru