florian abel

Pe arătură lințoliu peste greieri- doar funigeii. Nopți cu lăutari. Umbra unei bătrâne jelindu-și morții. În biserică legănând o colivă- numai bunica. Închinăciune privind furiș

motto:„sunt gard de lângă drum, și fără măr...” Mărul transcendental „Măr de Aur” bistrițean, Măr din Rai, ce ne hrănești, Tu devii, odată-n

La-nceput ne adunasem firea, Tot scazând segmentul dintre noi Și-am descoperit că înmulțirea E-mpărțirea raiului la doi. Timpul a intrat în congruență, Înotând abstract prin teorii Dar

Patronul meu, plenar s=a implicat, Mizeriei să=i afle soluție Și=n doar trei luni, el a eradicat Mizerabila mea retribuție.

Americanii, trag la primul loc, Și ies pe mapamond cu-o știre tare: "O fată dulce și cu mâini deloc, Ce pilotează numai din picioare". Păi numai astea-s știri ce-ar merita Aflate imediat

Veni Crăciunul - râs și voie bună - Azi vreau să scriu cu drag și cu uimire Cum, buni creștini, la ăst sfârșit de lună, Ne luminăm în cuget și-n simțire. 'Nainte de a face alte cele, La piață

Această producție este o glumă și orice asemanare cu lipsa de muză a personajelor este întâmplătoare și trebuie tratată cu indiferență. Pe toți cei vizați, indiferent prieteni sau amici, îi

(niște arabi au aflat ca sunt rude cu Obama) Mă duc acum întins la mama Să o întreb cu binișorul: Cumva sunt rudă cu Obama? Că prea văd negru viitorul. * (cartierul Pipera a

Un sfetnic de la curtea unui rege (din Evul Mediu, asta se-nțelege) Văzând că, de o vreme, suveranul Cu greu își mai strunea elanul Prinzând ades, pe la ospețe La care invita înalte fețe, Să se

\"Votez cu Geoană\",-mi zise-aseară Un om. \"Mi-e cel mai aprig țel\". Vedeți? Există-n astă țară, Un om mai prostănac ca el.

Apocalipsa la purtător Opțiune Apocalips! Cu stânci și flăcări plouă! Nevasta și soacra în beci se-aruncară. Am studiat variantele, două, Iar astăzi sânt viu, c-am rămas

De ziua lor suntem galanți Și îi cinstim aici, poftiți, În special pe guvernanți, Că ei sunt prea puțin cinstiți. Iar la Ioni cu suflet mare, Să vină banii în mărfare, Durerea, nicăieri

Mirare Azi, doctorul mi-a spus pe șleau: \"Ficatul tău e obosit!\" \"Hai, lasă-mă, dar ce-a muncit? Că eu doar stau și dorm și beau!\" Statutul se păstrează? Tot doctori îi

(fragment) Pe prispa unui mare palat oriental E azi ședința fulger a staffului regal; Că prin păduri,

Se-apropie serbarea sângerie! Acum, imune pâlcuri de lichele, Spre-a fi în cimitire bucurie, Încep comemorarea de cinci stele. De-atâta timp Crăciunul nu mai este Prilej de nașteri întru

Un măr cădea vertiginos Și de planetă se izbi, Iar viermele pornit pe ros, Cu greutatea-i, îl zdrobi. Privind spre ceruri muribund, Cu vlaga ce o mai avea, Amar filosofa

tema nr.1: ”Tot pe drum, pe drum” Drum de glorii Întregul neam, în ritm de liră, E-n drum spre glorios tărâm; Și toată lumea ne admiră, Că-așa de mândri ne târâm!

Cine are cu ce, și e ditamai bos, De durerile țării îl doare în dos, Că au fost și mai sânt preaslugarnici lingăi Care pupă cu sârg prin prea dosnice căi. Ce tâmpiți! Niște șarle ce-și află

Mai bine nu! De-atâta vreme scriu cu îndârjire Lovind anomaliile din jur! Dar stau în propriu suc, în perpelire, Că pe șnapani îi doare fix în cur. Eu n-am cum să grăiesc mai mult ca