Noaptea e atat de luminoasa in noaptea aceasta!
Am sentimentul prabusirii.
Am sentimentul cert al sfarsitului meu.
Ii simt aroma pe buzele arse.
Ma intorc in timp.
Pe atunci priveam cum apa
Mi-e atat de greu acum sa arat cat de puternica sunt de fapt...mi-e greu si mie uneori ,acum mai mult ca oricand, insa, trebuie sa fiu puternica pentru altcineva, si, oricat de mult bine stiu ca fac,
Poate era prea tarziu.
Poate a asteptat prea mult.
In mod sigur nu a vazut ceea ce cauta, desi s-a straduit sa strapunga intunericul. Era mai bine asa, oare? Deja nu mai conta...
Oamenii
"In picioare!"
Gri...asta era cuvantul care descria imbracaminte,cladire,atmosfera,oameni,ganduri.....
Dar..shtia ca nu avea sa mai vada aceste lucruri...de fapt..aceasta culoare care
Astepta sa intre pe usa, sa se bucure, sa mimeze in continuare somnul, si sa il lase sa o sarute, pentru a-i reveni apoi culoarea in obraji, pentru a-i admira ochii asemeni smaraldului...pentru a-l
Dragostea....
Am scris despre multe chestii,dar nu am scris despre dragoste...
Noi,oamenii...fiintele..dam multe definitzii...am definit chiar shi dragostea...
Dar,oare ce e ea cu
Se ofilesc atat de repede ghioceii.
Prea repede.
E ca si cum s-ar ascunde. Vad lumea, trec din mana in mana, alegand apoi sa dispara.
Lase flori!
Lor cine le-a dat dreptul sa evadeze?!
Atat de
E murdara zapada de pe talpile calatorilor. Calatoresc purtati de murdaria imaculata a sufletelor poleite de speranta si miros de brad. A fost scos de la naftalina sufletul lepadat anul trecut, de
M-am saturat!
Poate sunt considerata o rebela,dar asta sunt eu!
Ipocrizia ma inconjoara,ma cuprinde shi ma incoltzeshte din toate partzile...
De ce nu incearca fiecare sa dea frau liber
Stergea obosita paharele, intrebandu-se daca intr-adevar isi merita soarta, oare chiar gresise atat de mult??
Multa lume, prea multa pentru gustul ei; i se parea ca totul curge atat de lent,
Imi plange vioara pe umarul sterp.
Pe cel drept arde luna.
Cum e cand visezi? E ca atunci cand iti cotrobaie vantul prin buzunare?
Scriu pe intuneric si mi-e teama sa nu mi se incalece
Soldatul mergea agale....se intorcea acasa...
Razboiul se terminase....o fericire profunda ishi facea locul in sufletul lui...ca o lumina imensa...sau...cel putzin asha ar fi trebuit sa fie!...
A trecut atata timp peste parul alb al toamnei incat oboseala se simte pana aici, in camera cealalta, cea inghetata a iernii. Praful frunzelor ruginii s-a evaporat din paharele de cristal de langa
Mir sind Menschen zu weit. Und ich bin mir zu nah.
Tranen versickern in den Sand,
Der gestern vom Meer mit sich getragen wurde.
Du wirst nie wissen, wer ich bin, mein Schatz.
Zu weit bin ich dir
Ploua iar peste orasul meu, iar mie mi s-a stricat umbrela. Neinteresant. Incercand sa ocolesc stropii de ploaie ce se incapatanau sa ma loveasca, ma gandeam la slalomul la care ma antrenez in scurta
"Mosh Craciun cu plete dalbe...ai venit...."....cam asha se preconizeaza a se desfashura evenimentele [peste catva timp...
Hehe! Veselie mare....
Raspunsul ar fi: serios????
iar o alta replica
Ash vrea sa stau la pieptul tau,
Sa simtzi shi tu ce vad shi eu!
sa vad shi eu ce simtzi doar tu...
Ash vrea sa stai la pieptul meu!...
Doi ochi...
Ca doua lumi!
Doua lumi ce stralucesc,
Doi
Hehe!
Am picat shi eu....sau poate acum incerc sa ma ridic...
Am inceput sa dau cu crtitica in oameni!Shi dau shi dau shi dau..shi nu ma mai opresc...ash vrea eu..dar cred ca am prea multa
Stinge.Am sa stau asa, pe intuneric.
De-atata plans mi-a putrezit si usa.
Cu ochii inca buni invat tacerea,
Si orbii-nvata limbi straine.
Gazul lenticular al unor batalii navale
deasupra
Am lasat sa curga cativa stropi. Le era sete. A trecut atata timp de la ultima picatura.
Aud un multumesc sters de razele puternice ale soarelui.
Lemnul e dur, inca. Imi mangaie palma cu aschiile
Privind inmarmurit valul, incerca sa priceapa cum de acesta ii stia numele, cum de ii stia povestea...nu gasea raspunsurile.
Auzea chemarea, auzea indemnul si nu il credea adevarat....simtea
Poate ar fi mai bine sa uitam....sa ne lasa pagbasi..sau, si mai bine, daca nu avem nimic de spus, poate ar fi mai bine sa lasam tacearea sa se astearna intre sau peste noi...
Poate ar fi mai bine
O scrisorica de amor, lasata pe pervazul unei ferestre catre neant.
Uitata de expeditor, returnata destinatarului, deoarece ochiul geamului nu a fost gasit.
Un cuvant de inceput, intr-o cerere
Buna....nu ziua...nici noaptea...nici seara...nici dimineatza....nici amiazi...
Doar buna...
Cui?...
Nu shtiu...mie ...tzie.... nu cred ca importa....
oare e ceva ce sa shtiu?...sa shtiu
