"Mitologii amînate" - Adrian Suciu

Adrian Suciu vă invită la lansarea volumului de poezie "Mitologii amînate".


Evenimentul va avea loc vineri, 11 noiembrie 2011, începînd cu ora 18.00 la Club Control - Str. Academiei nr.19 (Pasajul Victoriei, intrarea dinspre Arhitectură).


Lansarea va fi însoțită de un recital de poezie susținut de autor.


Se vor exprima asupra subiectului: Leonard Ancuța, Dana Banu, Dan Mircea Cipariu, Traian T Coșovei, Valeriu Mircea Popa, Anca Mizumschi, Lucian Vasilescu, Alexandru Voicescu.




Femei, diavoli beți, toamnă…

Adrian Suciu este printre puținele adevăruri în această plină minciună românească a falselor valori literare susținute pe puntea Titanicului deși sunt niște „orchestre” de mult scufundate.
Spirit alert, inovator, cu o tăioasă lamă metaforică, Adrian Suciu se delimitează (poetic vorbind) de bâlbâiala pe care o practică pretinșii lui colegi de promoție, versificatori fără substanță adunați prin cenacluri deseori petrecute sub un suspect anonimat.
„Mitologii amânate” ne dezvăluie un poet matur, cu o acută știință a metaforei ce adesea se confundă cu existența. Detașat, ironic, dar încărcat de un dramatism superior, poetul pare dispus la un pariu între viață și moarte. Deși Școala Echinoxistă – de mare valoare – își pune amprenta pe stilul său, poetul evadează din acel concept literar, propunând cititorilor poeme ce ne amintesc de tehnica cinematografică a unui scurtmetraj tandru sau tragic în care masculinitatea este privită ca o formă a ferocității, iar tandrețea feminității ca pe o uitare de sine: “Ea stă acolo uitată/ și-ntre timp oasele ei pe înaltele locuri din munți,/ și-ntre timp clavicula ei descrie un cerc larg, auriu./ De unde se lasă seara, de unde izbucnesc soldați cu bocanci parfumați. Iubitule,/ strigă ea când chiar n-are ce face, ești un animal tânăr, frumos, lasă-ți ochii triști/ și cumpără-mi portocale! Și părul ei peste omoplați/ se culcă blond, eu mă pun în genunchi,/ îi șoptesc, zdrobindu-mi oasele de asfalt:// viața ne-o facem cu femei pe care le pierdem!”
Adrian Suciu este – fără îndoială – un spirit ascuns sub „tălmăcirea” unor întrebări adresate deopotrivă vieții și morții. Toate umbrite de vălul unor răspunsuri pe care și noi, încă, le căutăm!

Traian T. Coșovei