stropită cu umbre

...buna mea prietena...Eu cred in iubire, cred in curatenie...stiu, ca o sa ma certi...si o sa-mi repeti la nesfarsit ca sunt lipsita de diplomatie....Dar eu cred in noi, in Noi....inca mai cred...si cred ca stii la ce ma refer...
P.S-P.S Nicodim avea o vorba.......pe care ti-o spun tot maine....
Te imbratisez...ne vedem maine...

iti multumesc pentru gandul bun si pentru semnul lasat
dar as fi dorit sa te referi mai mult la poem

m-ai trecut prin atatea stari... prin starea de fetus, visele mamei, nasterea picului de ploaie ca lacrima, frigul intampinand, corupand, viata viitoare, victoria suntului in papusa care nu plange niciodata, dar sugereaza alcatuirea de copil... prin lupta pentru mainele visului mamei

inaintand starile ca o stare de potop ce este \"plansul\" pentru sinele ce-si curata
linistea cu lacrima
ce se intoarce in ochiul curat,
multumesc.

te mai astept,
erika

Un poem sensibil curge lin ca un mic pârâu.
\"Zăpezii ce își pală ploile\" îmi place versul acesta
și aș schimba cuvântul \"BURTA\" cu uterul sau pântecul.
cu prietenie
Djamal

am sa ma mai gandesc la modificari
acum e tarziu e 1.30 noaptea iar
tristetea e o haina cam stramta ce nu tine de cald


:)
erika

poemul respira prin fiinta poetei
nicio alcatuire nu s-a dovedit mai frumoasa la suflet pana acum

:\">ups, multumesc Adriana dar :\">:\">:\"> e prea mult.
un cuvant matca gandit de oameni (pe care-i iubesc)
a nascut poezia.Mi-e teama de cuvinte.