Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

the church of salvation

ad_joc

2 min lectură·
Mediu
cît de mult mi-ai lipsit într-o noapte prin casharlton
umblam aiurea pe străzi
și-ți citeam pe silabe firmele luminoase
de parcă ai fi fost acolo
in-dian world
pa-kis-ta-nese food
the church of sal-vation
rîdeam împreună cu frate-miu
ne spuneam că sîntem înscriși în the church of starvation
noaptea se lăsa leneșă ca o lebădă neagră
ca un copil îți arătam cu degetul
uite ce chestie cum strînge fiecare în pungă
rahatul cîinelui scos la plimbare
ți-aș fi luat cartonașe cu jonny wilkinson
nu știu dacă ar fi fost cea mai bună alegere
dar aș fi scris pe spate ceva care te-ar fi făcut
să roșești
atît de mult mi-ai lipsit
că mai nou îmi petrec timpul urînd-o pe mama
că nu m-a născut cu vreun talent special
n-am fost bun niciodată la traforaj
ba rupeam pînza bomfaierului ba decupam șablonul greșit
o singură dată mi-a ieșit un căluț pentru care am luat notă de trecere
țiganca de la parter mi-ar fi ghicit în pînza ruptă
că mă așteaptă ceva important că o să împlinesc 30
și-o să mă transform într-o anacondă care înghite drumuri
și le digeră cînd doarme
dumnezeul meu dumnezeul meu
dacă aș fi știut dumnezeule
aș fi exersat toate nopțile cum să decupez oameni
care să rămînă cu mine
acum nu mai pot face nimic
a trecut timpul fructelor apeductelor actelor de identitate
o femeie se pregătește să nască
un dinte se pregătește să cadă
am început să mestec scoarță de stejar ca un mistreț
colții de argint i-am vîndut ți-am cumpărat o pilotă și niște șoșoni
să-ți țină de cald
uitările londoneze sînt întotdeauna feroce
și-acum atît de mult îmi lipsești
că din lipsa unor gesturi mai importante
am început să caut remedii împotriva uitării
am citit undeva că lipsa pîinii din organism
provoacă pierderi de memorie mesele mele încep acum
cu pîine neagră apoi ore de traforaj
te urăsc mamă numai căluți decupez
cerul gurii mi-e ars de o absență nesănătoasă
ca să nu cad în patetic mă mint și-mi spun
că e ars de la o conservă de beef curry
draga mea
oare cît mai costă acum o mînă lipită de piept?
097.373
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
358
Citire
2 min
Versuri
51
Actualizat

Cum sa citezi

emilian valeriu pal. “the church of salvation.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/poezie/13927236/the-church-of-salvation

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

un text in continuarea lui servitium \"\' al lui v. munteanu, care vine in continuarea lui\'\" sa comunicam pe dinamic\"

o alta treapta, reintoarcerea la unghiul cu puterea: aici e constiinta femeii de servici\"
0
@calota-rodicaCRcalota rodica
De ce s-o urasti pe mama, ea nu e decat moderatoarea pacatului originar si,la talentul pe care il ai si pe care il poti exploata prin forare(nu prin tra-forare), va trebui chiar sa-i multumesti!Cand vei \"decupa oameni\" din magma adevarului etern-sanjabil(schimbabil),vei fi deja Demiurgos sau,dupa caz,Demiurbos(boss pentru cei care inca mai traforeaza placajul texistential!
0
@monica-manolachiMMMonica Manolachi
Mi-a plăcut reflecția asupra decupării după același model, căci decuparea greșită are și ea rostul ei.

Voi reține de aici mai ales această “anacondă care înghite drumuri / și le digeră cînd doarme” (cred că am și eu o anacondă pe undeva, dacă nu m-a lăsat memoria...), precum și foamea de după din “cerul gurii [mi-e] ars de o absență nesănătoasă”... amăgită de ce tocmai cu un beef curry? Oricum, încântată de intuițiile tale.

Mă mai întreb de ce crezi că “uitările londoneze sînt întotdeauna feroce” sau poate este numai un gând temporaro-fantezist.

0
@emilian-valeriu-palEPemilian valeriu pal
Cornelia, Rodica, multumesc de semn.
Monica, anaconda aia o am si eu in mai multe texte. Cit despre beef curry trebuie sa ma laud si sa zic ca in Chamonix am reusit sa maninc de unul singur o conserva de beef curry si mi-a luat foc gura. Iar uitarile londoneze sint feroce pentru ca dupa trei zile de mers prin ploaie nu stiu ce ma deprima mai mult: umezeala sau sufocarea.
0
AIAda Ionescu
*****
\"dumnezeul meu dumnezeul meu
dacă aș fi știut
aș fi exersat toate nopțile cum să decupez oameni
care să rămînă cu mine\"

... plus alte câteva metafore existențiale foarte reușite.
Trece timpul și nu numai el...
0
@tudor-cristea-0026395TCTudor Cristea
Un text interesant, bine susținut, bine ritmat, adică. Totuși aici par a coabita două poeme, destul de diferite și ca idee (sentiment) și ca stil. Prima strofă e din alt text; ca să facă parte din acesta (și să justifice, oarecum, și finalul - care e, de asemenea, sub nivelul părții centrale), ar trebui, poate, redusă la patru-cinci versuri.
Lucrul pe text e obligatoriu și în poezia aluvionară a vremii de azi...În care stilul colectiv estompează amprenta personală.
0
@dumitru-malinDMDumitru Mălin
Sunt de acord cu Tudor Cristea... E un poem frumos, plin de metafore existentiale traforate inteligent, dar si cu multe \"aluviuni\' redutante, gen \"o femeie se pregateste sa nasca\', \"am inceput sa mestec scoarta de stejar ca un mistret...\" si mai sunt multe. Orcum felicitari pentru partea superba a poemului
0
@dacian-constantinDCDacian Constantin
Emilian, nu am timp acum să scriu mai mult, vreau doar să îți salut textul și să îți sugerez (deși cred că am mai făcut-o) să scrii proză. Altfel, fragmentul cu bomfaierul s-a lipit cel mai bine - probabil, vizual - de mintea mea. Numai bine.
0
@anni-lorei-mainkaAMAnni- Lorei Mainka
pur si simplu nu se exista! - ma refer la miini lipite de piept
poti sa le incerci cu traforajul

un text extra - da , scrie proza , egal , tot imi plac textele tale si ma tot intorc si zvircolesc intrebindu-ma cum faceti de scrieti atit de mult si atit de bine?
0