Poezie

Ecolocație

Dulcissime...

1 min lectură·7 ianuarie 2009

Mediu

Eu vreau să trăiesc în dragostea ta

precum delfinii în mare,

pentru că valurile îmi aruncă sufletul

în candela cerului și încep să exist:

torță,

velă cu aripi,

țipăt sărat,

adâncire de scoică.

Apele abisale ale tăcerilor tale,

apele joase ale râsului tău,

inima mea de delfin să o bucure.

Și joc să-i fie,

și casă să-i fie,

orice talaz nemilos,

al iubirii tale neliniștite...

024410

Despre aceasta lucrare

Autor: Elena Albu
Tip: Poezie
Cuvinte: 65
Citire: 1 min
Versuri: 15
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Elena Albu. “Ecolocație.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-albu/poezie/1817223/ecolocatie

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

T. Constantin Georgescu10 ian. 2009

Un spațiu imens (după unii intuitivi, nesfârșit), cum e „dragostea ta”, te obligă să spui „încep să exist”. „torță, / velă cu aripi, / țipăt sărat, / adâncire de scoică” sunt inevitabile nemiloase talazuri, ale „iubirii tale neliniștite...” Aspectele marin și celest sunt un contur bun, al acestei poezii remarcabile.

Elena Albu10 ian. 2009

T. Constantin Georgescu...E un spatiu imens, al creatiei si al distrugerii si iar al creatiei. Multumesc de trecere si de popas, mai ales ca aceasta poezie are un loc special in sufletul meu... marin :)