"Ecolocație" – 9 rezultate
0.00 secundeMeilisearchEcolocație
de Elena Albu
Eu vreau să trăiesc în dragostea ta precum delfinii în mare, pentru că valurile îmi aruncă sufletul în candela cerului și încep să exist: torță, velă cu aripi, țipăt sărat, adâncire de scoică. Apele...
ecolocație
de Ottilia Ardeleanu
pun un picior și aștept îl pun și pe celălalt alături apa îmi face măsurătorile mă apucă de tălpi urcă pe coapse mlădie albastră îmi crește inima își notează în memorie și merge mai departe pe limba...
ospiciul ăsta
de Cristian Munteanu
știu, scriu poeme palide e de la lumina lunii pe care-o ții între dinți ca pe-o bomboană dar n-am ce să fac vine vremea când or să zboare cuvintele din fotografii și va trebui să ne știm după contur...
Cetatea ideală, utopie, falanster
de razvan rachieriu
Utopia nu mă definește precum un gând căci falansterul cuprinzând globul învăluit în negură coboară simfonia ontologică în ureche impură din cerul eufonic pe tina cu sonorități disonante dispuse...
auto
de Daniela Bîrzu
copiii își îmbracă paltoanele, în feeria de iarnă sacha le repară scurtcircuitele , câmpurile magnetice ale orașului se întind dincolo de răsărit / dincolo de terenurile marilor corporații / acolo...
Un spațiu imens (după unii intuitivi, nesfârșit), cum e „dragostea ta”, te obligă să spui „încep să exist”. „torță, / velă cu aripi, / țipăt sărat, / adâncire de scoică” sunt inevitabile nemiloase tal...
la Ecolocație de Elena Albu
T. Constantin Georgescu...E un spatiu imens, al creatiei si al distrugerii si iar al creatiei. Multumesc de trecere si de popas, mai ales ca aceasta poezie are un loc special in sufletul meu... marin ...
la Ecolocație de Elena Albu
nu citisem textul, dar fara suparare e un fel de nu mai beti apa, pestii se fut in ea. de altfel, de multe ori am impresia ca vorbesc singur, si cred că d-aia a fost inventat și ecoul. asa ca pe o sca...
la și o clipă de dragoste e tot dragoste de Leonard Ancuta
Mi-a plăcut franchețea dorinței, dar și echilibrul strofelor, marcat de punctul median din “eu la o vâslă, tu la alta”. Și mi-a mai plăcut că adrisantul pare a fi străin de meleagurile tale (“la noi, ...
la 4 ore. maxim 5. ca să ajungi la mine. de igor cladov