ELEla Victoria Luca
Verificat@ela-victoria-luca
Paris - București
„<i>”Mais le beau peut-il être triste? La beauté a-t-elle partie liée avec l’éphémère et donc avec le deuil? Ou bien le bel objet est-il celui qui revient inlassablement après les destructions et les guerres ...”</i> - Julia Kristeva”
Născută la 27 septembrie 1969, în Constanța. Debut literar în revista liceului cu poezii. Din 1997, publică eseuri și articole în reviste de specialitate, ca autor și traducător ("Psihanaliza", București; "Le Carnet Psy", Paris; "Novos olhares sobre a Gestaçao e a Criança até os 3 anos", Lisabona). - Volume de…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Colecțiile lui Ela Victoria Luca
Cronologie
Felicitări pentru poezie marcă românească în rimă lory-nească! Mie mi-o plăcut cum ai precizat în titlu \"hunedoreană\": apartenența, rădăcina, locusul pe care îl porți deja în tine și te-a \"marcat\" pentru totdeauna. Și ești și mândră de el. :) Succes!
Ela
Ela
Pe textul:
„Lansare de carte hunedoreană" de Lory Cristea
0 suflu
Contexturme fără de care nici om nici poet nu poate aduna lumea în ochiul său bun, în pumnul deschis spre dăruire. și cu smerenie, și cu penitență, și cu ispășire, cu iubirea din noi spre iubirea din celălalt trăim. și de-am putea negreși, și de-am putea neîndura, ori nu se poate, și tu adevăr grăiești și despre viață, și despre iubire, și despre greșelile omenești. nu, niciodată până acum ura. și nici de acum până la finalul finalului, eu nu o voi lăsa niciunde în mine.
un semn din cum m-au învățat să iubesc:
tata a fost mereu așezat
mi-a spus lucrurile firești
de exemplu
să nu înfrunt soarta
să îl iubesc pe fiecare om
așa cum iubește dumnezeu
și lumea și nelumea
să las fiecăruia după inimă
și după faptă
când simți cum se apropie frigul, respiră lumina. din Tot.
Ela
un semn din cum m-au învățat să iubesc:
tata a fost mereu așezat
mi-a spus lucrurile firești
de exemplu
să nu înfrunt soarta
să îl iubesc pe fiecare om
așa cum iubește dumnezeu
și lumea și nelumea
să las fiecăruia după inimă
și după faptă
când simți cum se apropie frigul, respiră lumina. din Tot.
Ela
Pe textul:
„final" de Mihai Leoveanu
0 suflu
ContextMaria, da, axisul este memoria, memoria ce se întinde peste întinderea vieții și a morții, peste frigul din urmă. Mulțam.
Ioan, mă impresionează - recunosc - să văd că ai perceput construcția inversă. Nu este prima poezie la care folosesc tehnica asta, chiar dacă este un corp întreg de versuri sau e din mai multe strofe. Am o pasiune pt a construi circular, astfel încât și citită de la final spre început, poezia să păstreze sensurile, imaginile, stările etc. Mulțumesc mult, experiența și talentul tău își spun cuvântul.
Miriam, da, locusul acesta aparent fragil, membrana timpurilor, este cel în care ne desfășurăm, cu viața și moartea noastră. Marginea oblică este abruptpul, transversala, muchia ce clivează, secanta etc. Cea care ne permite să ne situăm simultan în fragmente diferite de timp. Mulțam.
Florin, vai, nu, nu trebuie.
Ela
Ioan, mă impresionează - recunosc - să văd că ai perceput construcția inversă. Nu este prima poezie la care folosesc tehnica asta, chiar dacă este un corp întreg de versuri sau e din mai multe strofe. Am o pasiune pt a construi circular, astfel încât și citită de la final spre început, poezia să păstreze sensurile, imaginile, stările etc. Mulțumesc mult, experiența și talentul tău își spun cuvântul.
Miriam, da, locusul acesta aparent fragil, membrana timpurilor, este cel în care ne desfășurăm, cu viața și moartea noastră. Marginea oblică este abruptpul, transversala, muchia ce clivează, secanta etc. Cea care ne permite să ne situăm simultan în fragmente diferite de timp. Mulțam.
Florin, vai, nu, nu trebuie.
Ela
Pe textul:
„dormi tu eu nasc frigul" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextErika, nefiind de esență cioraniană, sau cel puțin nepercepându-mă eu pe mine așa, rămâne măcar un adevăr, acela al trecerii fiecăruia dintre noi prin pierderi, prin realitățile pământești, prin vieți și subvieți, spre a le transcende. Mulțam
Andreea, da, e construcție bazată pe limitare și categorizare, pe diferențiere și trasare de spații, distanțe, cumva nanometric, în micro, interior, spre a le putea realiza și în exterior. Mă bucur că ai perceput liniile.
Ela
Andreea, da, e construcție bazată pe limitare și categorizare, pe diferențiere și trasare de spații, distanțe, cumva nanometric, în micro, interior, spre a le putea realiza și în exterior. Mă bucur că ai perceput liniile.
Ela
Pe textul:
„noi cei reali și pierduți" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextși iar decor bacovian, și iar deșertăciune și nesfârșita plaoie care nici ea nu șterge, nu purifică, nu, nici viața jumătate, nici moartea jumătate, în fiecare colț spulberat al timpului se reflectă mereu o altă realitate.
doar: pe_piept și bancă_câțiva sună disonant în atâta ploaie aici.
Ela
doar: pe_piept și bancă_câțiva sună disonant în atâta ploaie aici.
Ela
Pe textul:
„ploaie, multă ploaie" de Bogdan Gagu
0 suflu
ContextMulțumesc pentru că ai parcurs mai multe poezii și pentru semnul tău lăsat aici, finalul acela de tine perceput este o imagine destul de dură.
Ela
Ela
Pe textul:
„dormi tu eu nasc frigul" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextMulțam, Andrei, pentru cum privești măreția frigului, dinspre Nichita. deși uneori Marele Frig este acea zonă în care viața omenească nu mai este. Sau este altceva, altfel.
Andreea, despre promisiunea unei memorii și memoriile unei vieți promise, despre ne-uitare și perpetua noastră căutare de sine în celălalt, despre somn și neadormire în frig. Mulțumesc fiindcă ai văzut.
Ana-Maria, mulțumesc pentru paralela cu \"Arta Conversației\", în adolescență îmi era printre teancurile de cărți de la capătul patului. Deci știi cum este să simți un om numai în pluralul de reverență. :)
Ștefan, camerele acelea subțiri în care locuim noi, oamenii, în care simțim timpul cald și timpul rece din noi și din ceilalți, sunt ceea ce avem aici, muritori simpli ce suntem. Mulțam pt cum te-ai așezat pe muchia oblică. :)
Ela
Andreea, despre promisiunea unei memorii și memoriile unei vieți promise, despre ne-uitare și perpetua noastră căutare de sine în celălalt, despre somn și neadormire în frig. Mulțumesc fiindcă ai văzut.
Ana-Maria, mulțumesc pentru paralela cu \"Arta Conversației\", în adolescență îmi era printre teancurile de cărți de la capătul patului. Deci știi cum este să simți un om numai în pluralul de reverență. :)
Ștefan, camerele acelea subțiri în care locuim noi, oamenii, în care simțim timpul cald și timpul rece din noi și din ceilalți, sunt ceea ce avem aici, muritori simpli ce suntem. Mulțam pt cum te-ai așezat pe muchia oblică. :)
Ela
Pe textul:
„dormi tu eu nasc frigul" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextcorectează: îngenunchiat (apare de 2 ori așa) - îngenuncheat; însangerați - însângerați; așază - așează
Pe textul:
„toamnă" de Miriam Cristina Constantin
0 suflu
ContextMulțumesc, da, mi-am dat seama din primul comentariu de ce fulgul, doar am văzut Forest Gump, și nu numai din acel motiv, ci acea planare abia tangibilă pe diferite trepte ale aerului are ceva din infinitudinea omului de a deschide ușa inimii lui către celălalt.
Ela
Ela
Pe textul:
„noi cei reali și pierduți" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextDan Norea:)
de-i om bun, îi de văzut
și de are gram de minte
dacă nu, este pierdut
cu sau fără de cuvinte
Mulțam pt că ai deschis fereastra. :)
Maria, mulțumesc pentru că ai văzut cum se primesc oamenii atunci când ușile se deschid precum le este lor inima și gândul. Da, e o limitare necesară. Fiindcă nu putem decât așa, cumpătând.
Ioană, bine că a fost pe plac această poezie simplă. Nu renunț la acele versuri fiindcă fac parte din realitatea mea zilnică și în poezie și în viață. :)
Uln, de-i împăcare în acesată regăsire și de-i simplitate în aducerea sufletului aproape de gând, atunci e cu rost ce e scris. Mulțam fain.
Ela
de-i om bun, îi de văzut
și de are gram de minte
dacă nu, este pierdut
cu sau fără de cuvinte
Mulțam pt că ai deschis fereastra. :)
Maria, mulțumesc pentru că ai văzut cum se primesc oamenii atunci când ușile se deschid precum le este lor inima și gândul. Da, e o limitare necesară. Fiindcă nu putem decât așa, cumpătând.
Ioană, bine că a fost pe plac această poezie simplă. Nu renunț la acele versuri fiindcă fac parte din realitatea mea zilnică și în poezie și în viață. :)
Uln, de-i împăcare în acesată regăsire și de-i simplitate în aducerea sufletului aproape de gând, atunci e cu rost ce e scris. Mulțam fain.
Ela
Pe textul:
„noi cei reali și pierduți" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextLa vie en rose și în rest, realitățile infinite. Azi un fason, mâine o ghirlandă, poimâine o relaxare, răspoimâine ce-o mai fi, că așa e poezia. Dacă e poezie. Cât despre gustibus, știi. Mulțam pt semn, rareori roz.
(a, tata nu a fost în vizită)
Ela
(a, tata nu a fost în vizită)
Ela
Pe textul:
„noi cei reali și pierduți" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextda, mai scapă at când verifici peste 100 texte pe zi. scuze eu pt că nu am văzut r-ul lipsă când am dat stea.
Pe textul:
„Uneori mor din greșeală" de florian stoian -silișteanu
0 suflu
ContextDe azi comentariile tale intră automat, de aceea te rog să le scrii atent. Așa cum de altfel am remarcat că ai procedat și până acum. Atenție mai ales să nu le trimiți de 2-3 ori, adică nu da refresh la pagină imediat după comm. Un click pe trimite comm e de ajuns. Succes mai departe și la scris și la comentarii.
Ela
Ela
Pe textul:
„Caius Iulius Caesar" de keller victor-theodor
0 suflu
ContextBun venit pe site. Rugămintea mea este să citești \"regulile\", dai click sus centru pe pagina principală a site-ului, și să îți scrii nume plus prenume, conform regulament. Să scrii cu diacritice textele pe care le vei posta mai departe. Și în rest, detalii tot în regulament.
Pe textul:
„Cadoul tau" de zoridezi
0 suflu
Contextși eu doream să îți sugerez drept titlu: \"uneori mor din greșeală\" dar m-am luat cu argumentarea stelei și am uitat până la capăt. :)
Pe textul:
„Uneori mor din greșeală" de florian stoian -silișteanu
0 suflu
ContextTe rog să rescrii numele tău complet, conf. regulament. Și corectează în subtitlu: atra - arta. mulțumesc.
Pe textul:
„Încercarea de a mă înțelege" de Ghe. C-tin Orghici
0 suflu
Contextpoezia aceasta are ceva ritualic, un ritual al cinei și al iubirii, al morții și al vieții deopotrivă, al focului sacralizant, al arderilor purificatoare, al așteptării luminii din și întru credință. scrisă cu grija celui ce își cumpănește cuvintele. scrisă îndeosebi cu emoție, nu pierde din logos, dimpotrivă, îl revelează fără a-l încărca metaforic și simbolistic. aici e o ardere a materiei spre eliberarea spiritului. în fond, de aceea și focul este la masă, camarad, nu doar mistuitor. iar mesajul este către cititor, ca o împărtășire. confesiv și autentic. mult mi-a plăcut finalul și îndeosebi versurile:
\"e rândul sinelui
privesc în farfuria focului mult mai mare decât ochiul propietate privată
mă uit și tac\"
să mori din greșeală, să ți se răstoarne cana cu apă (viață) din greșeală, să stingi focurile și totuși fiecare literă să ardă. fiindcă există o distanță necesară între toate acestea, între timpul vieții și timpul morții, distanță întinsă de iubire.
Ela
\"e rândul sinelui
privesc în farfuria focului mult mai mare decât ochiul propietate privată
mă uit și tac\"
să mori din greșeală, să ți se răstoarne cana cu apă (viață) din greșeală, să stingi focurile și totuși fiecare literă să ardă. fiindcă există o distanță necesară între toate acestea, între timpul vieții și timpul morții, distanță întinsă de iubire.
Ela
Pe textul:
„Uneori mor din greșeală" de florian stoian -silișteanu
0 suflu
ContextDana Banu, poezia ta nu numai că nu s-a pierdut, dar a ajuns să fie bine apreciată. Și nu doar poezia, ci și modul tău de a comenta pertinent textele altor autori. De aceea ai primit voturi pt a fi - începând de astăzi - purtător și dătător de stele. Te rog să citești regulamentul înstălării textelor și să ai aceeași obiectivitate în aprecieri. Succes!
Ela
Ela
Pe textul:
„cum am pierdut poezia de azi" de Dana Banu
0 suflu
Contextvă rog nu mai umblați pe textele care deja au fost aprobate și reaprobate. au fost de multe ori în lista de verificare, aproape 15 texte în 2 zile. este foarte dificil, ținând seama că sunt peste 200 de texte de autori diferiți, care intră zilnic și trebuiesc verificate. mulțumesc pentru înțelegere.
vă mai rog de asemenea să accesați linkul \"reguli\" de pe prima pagină. unde se precizează a nu se posta mai mult de 3 texte succesiv și 5 texte pe zi.
vă mai rog de asemenea să accesați linkul \"reguli\" de pe prima pagină. unde se precizează a nu se posta mai mult de 3 texte succesiv și 5 texte pe zi.
Pe textul:
„Dedicație" de Djamal Mahmoud
0 suflu
ContextEsența lui Darius este prezența și în absență, absența și în prezență. El nu pleacă, el nu vine, el ființează în pânza freatică a fiecărei zile, așa a fost de la început și până când va apărea sub o formă materializată, într-un fel sau altul. Blank este un spațiu vid, uitarea nu e spațiu vid, fiindcă există rememorare. Blankul acesta are altă semnificație. Și cred că fiecare ajunge să îl aperceapă la un moment dat. Mulțumesc pentru intrarea în septembrei prin \"pământ aer apă lemn metal...\"
Ela
Ela
Pe textul:
„pânza freatică a zilei dintâi" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Context