ploaie, multă ploaie

și iar decor bacovian, și iar deșertăciune și nesfârșita plaoie care nici ea nu șterge, nu purifică, nu, nici viața jumătate, nici moartea jumătate, în fiecare colț spulberat al timpului se reflectă mereu o altă realitate.
doar: pe_piept și bancă_câțiva sună disonant în atâta ploaie aici.

Ela

Chiar daca ploua si chiar daca miresmele bacoviene navalesc
din ploaie... poemul se arta bine inchegat sensibil si intr-o intrupare stilistica personala... m-a atras in special partea prozaica care ichide inlauntru tristeturi adanci
...derizoriul: \"să-mi las sufletul cald și curat să-mi adun în jumătate de moarte jumătate de viață \"...Uln

\"de fapt de data aceasta era vorba despre un nimic care mă face să cred în nimic iar din acel moment să pot privi în urmă să-mi las sufletul cald și curat să-mi adun în jumătate de moarte jumătate de viață o criză dementă de schizofrenie și-apoi\"

ela

am sa modific, mersi de observatie si de nota

uln

mersi de aprecieri, si am notat de asemenea observatiile, o sa tin cont

tania

simplu, ma bucur si incantat de semn