Poezie
despre furie numai de bine. impersonală
1 min lectură·
Mediu
motto:
Existența nu-i un basm, ci o realitate crudă, pe care trebuie să ne-o asumăm până la capăt. Nu accept, în acest sens, ideea de a trăi poetic. Poezia este însăși lupta cu existența. Existența e existență, e sânge și carne, e trăire, gând, suferință. Avem fiecare un anumit caracter. Anumite limite. Pe care nu le putem depăși nici prin cultură, nici prin credință, nici prin poezie. Aceste limite trebuie să le sondăm în inconștientul nostru. Din ele se va naște adevărata artă.
Nichita Danilov, Capete de rând
înainte să deschidem ochii și gura
să ne fie rușine
o zi
să punem lacăt ipocriziei
să încuiem toate nimicniciile
una după alta
așa cum se duc toate vechiturile
în pivniță
nu aruncăm nu nu aruncăm nimic
în afara noastră
le păstrăm
sunt bunele noastre posesiuni
și veșnice
indiferent de molii șoareci mucegai
sunt bucățile mari de viață
pe care nici furia nu le spulberă
nu ne mai sunt de folos
dar cu ce orgoliu ni le strângem
în colecția de nebunie
în fond nimic nu ne oprește
să distrugem încet-încet
fiecare bun din noi din celălalt
ce mai contează tot putrezi vom fi
de ce să nu începem de acum?
Existența nu-i un basm, ci o realitate crudă, pe care trebuie să ne-o asumăm până la capăt. Nu accept, în acest sens, ideea de a trăi poetic. Poezia este însăși lupta cu existența. Existența e existență, e sânge și carne, e trăire, gând, suferință. Avem fiecare un anumit caracter. Anumite limite. Pe care nu le putem depăși nici prin cultură, nici prin credință, nici prin poezie. Aceste limite trebuie să le sondăm în inconștientul nostru. Din ele se va naște adevărata artă.
Nichita Danilov, Capete de rând
înainte să deschidem ochii și gura
să ne fie rușine
o zi
să punem lacăt ipocriziei
să încuiem toate nimicniciile
una după alta
așa cum se duc toate vechiturile
în pivniță
nu aruncăm nu nu aruncăm nimic
în afara noastră
le păstrăm
sunt bunele noastre posesiuni
și veșnice
indiferent de molii șoareci mucegai
sunt bucățile mari de viață
pe care nici furia nu le spulberă
nu ne mai sunt de folos
dar cu ce orgoliu ni le strângem
în colecția de nebunie
în fond nimic nu ne oprește
să distrugem încet-încet
fiecare bun din noi din celălalt
ce mai contează tot putrezi vom fi
de ce să nu începem de acum?
065.679
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 199
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “despre furie numai de bine. impersonală.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/poezie/1747987/despre-furie-numai-de-bine-impersonalaComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MRdespre poezie numai de bine. M-a frapat motto-ul...a doua lui parte...\"Avem fiecare un anumit caracter. Anumite limite.Pe care nu le putem depasi nici prin cultura, nici prin credinta, nici prin poezie\". Nu as putea sa spun decat ca cei care cred intr-un asemenea \"verdict\", au o mare problema.
0
EȘde ce să nu renunțăm la orgoliu, ipocrizie, nimicnicie, lăcomie, invidie și alte bunuri niciodată personale? de acum să ne sărăcim de toate cîte umplu pustiul sufletului, patrimoniul inutil.
da, din limite crește adevărata artă. interesantă ideea, potrivit motto. întotdeauna am fost pro schimbare. am și început procesul delete \"bunele noastre posesiuni\".
da, din limite crește adevărata artă. interesantă ideea, potrivit motto. întotdeauna am fost pro schimbare. am și început procesul delete \"bunele noastre posesiuni\".
0
MDCâtă sinceritate e aici și cât de direct se înșiră! Nu te-am mai citit demult așa și deși tema e, să zicem, amară, mă regăsesc (și asta cred că o pot spune mai mulți)și simt nevoia să împărtățesc asta, să spun \"sunt aici\".
Mi-e drag felul acesta de a te exprima, mi te aduce aproape.
Mi-e drag felul acesta de a te exprima, mi te aduce aproape.
0
CCGrea, dar adevarata.Recunoasterea acestor elemente,in care vrem nu vrem ne regasim, provoaca noul.
0
ELPaul, dreptate au ba, acesta este un adevăr dincolo de subiectivitatea noastră.
Mihai, uite că totuși tot Nichita Danilov, în continuarea ideei de tine neacceptată (e revoltător, da, dar crede-mă că sunt oameni care nu se pot ajuta nici prin cultură, nici prin credință, nici prin poezie), adaugă o \"soluție\", o cheie esențială: \"Aceste limite trebuie să le sondăm în inconștientul nostru. Din ele se va naște adevărata artă.\" Foarte fain pus accentul pe adevărata, nu?
Ecaterina, e ceva ironie în acele \"bune posesiuni\", e ceva revoltă împotriva nimicniciilor noastre de toate zilele, pesemne spusă cam brut și prea direct. dar așa sunt eu unoeri, chiar și în poezie.
Miruna, adevărurile temeinice și clare nu ami au nevoie de voaluri, unduiri, ape-ape. Ele doar se spun. Sincer, franc, ferm, vertical. E bine că o poezie ca aceasta poate să mă aducă aproape.
Constantin, da, orice recunoaștere a limitelor noastre ne poate facilita depășirea, transformarea, mersul mai departe. Altfel.
Mulțumesc frumos,
Ela
Mihai, uite că totuși tot Nichita Danilov, în continuarea ideei de tine neacceptată (e revoltător, da, dar crede-mă că sunt oameni care nu se pot ajuta nici prin cultură, nici prin credință, nici prin poezie), adaugă o \"soluție\", o cheie esențială: \"Aceste limite trebuie să le sondăm în inconștientul nostru. Din ele se va naște adevărata artă.\" Foarte fain pus accentul pe adevărata, nu?
Ecaterina, e ceva ironie în acele \"bune posesiuni\", e ceva revoltă împotriva nimicniciilor noastre de toate zilele, pesemne spusă cam brut și prea direct. dar așa sunt eu unoeri, chiar și în poezie.
Miruna, adevărurile temeinice și clare nu ami au nevoie de voaluri, unduiri, ape-ape. Ele doar se spun. Sincer, franc, ferm, vertical. E bine că o poezie ca aceasta poate să mă aducă aproape.
Constantin, da, orice recunoaștere a limitelor noastre ne poate facilita depășirea, transformarea, mersul mai departe. Altfel.
Mulțumesc frumos,
Ela
0
să distrugem încet-încet
fiecare bun din noi din celălalt
ce mai contează tot putrezi vom fi\"
cred ca ai dreptate