Eduard Țone
Verificat@eduard-tone
„Life is like a box of chocolate.Ya never know whatcha gonna get.”
Jurnalist, din 1990.
Superb.
Pe textul:
„Orașul suspendat" de Bianca Goean
Textul tau ma face sa ma gindesc la un moment similar: cel in care esti in adincuri si incerci sa iesi cit mai repede la suprafata. Un sens invers, daca vrei. Sau poate ca nu.
Senzatii citind rindurile tale, multe senzatii! ;-)
Pe textul:
„Într-o zi vom învăța să zburăm" de Bianca Goean
Nu stiu, la injectii nu ma bag. Bine, acum ce sa zic, sint asistente si asistente si asistente si asistente. :-)
Ce ziceam ca face Alex? Nu stiu, scrie-i si intreaba-l, inca n-a plecat la Paris: castelulprinteseidecaramel@yahoo.co.uk :-)))
Pe textul:
„In spatele usilor inchise" de Bianca Goean
Surprinzatoare continuare; ca un susur vioi de izvor ce pleaca din munte e textul tau, proaspat si dens, strabate anotimpuri si lasa in urma surisuri.
Si... ia uite afara: a iesit soarele! :-)
Pe textul:
„Anotimpuri din alt timp (2)" de Ela Victoria Luca
Ma gindesc ca poate continuati aceasta serie, in pesteri sau pe valuri, cu ciute sau cu capre negre. :-)
Pe textul:
„Ghemul peștelui de sârmă ghimpată" de Bianca Goean
Cum am putea inchide ochii atunci cind lumea se priveste in noi? Poate doar daca, inchizindu-i, avem in \"spatele\" lor, o alta lume. A brand new one. Si uite-asa, caruselul se-nvirteste...
Pe textul:
„Carusel" de Bianca Goean
A cui sa fie mina pe care o simte Raco? Oare e mina destinului? Sint la fel de curios ca si voi! :-)
Pe textul:
„Pacoland (2)" de Dana Stanescu
Bursucel, povestile tale ar trebui inchise intre doua coperte cartonate si citite seara, intre stele, ingerasilor. Bravo!
Pe textul:
„Printesa Papadie si Printesa Castanie" de Dana Stanescu
Good quality, din nou.
Pe textul:
„La plimbare" de B.S.
Pe textul:
„Rug" de Dana Stanescu
E o concluzie, e drept, pe undeva trista, dar care nu marcheaza neaparat intreaga poezie. Teama de prima ninsoare n-ar trebui sa existe: iarna e un anotimp minunat, iar ninsorile acopera de multe ori neajunsurile toamnei. Iar pina la primavara... ele se scurg in strafunduri si nimeni nu mai are puterea sa plece in cautarea lor (poate doar Jules Verne).
Mi-a placut versul: de lanul acesta de iarnă aștept încă ninsoarea dintâi
Pe textul:
„teamă de prima ninsoare" de Bianca Goean
Pe textul:
„Colecționar" de Bianca Goean
Frământăm pământul cu palme de ianuarie
dacă am crește flori ne-ar fi oranj
vara, copacii ne-ar striga pe numele mic\"
Seria ta de minimalis-uri e din ce în ce mai impresionantă, Bianca.
Pe textul:
„Păpădii" de Bianca Goean
Și când te gândești că mirificul curcubeu apare după ploaie! Uneori chiar ploaia e prima treaptă a verii. Dar cine mai știe, cu anotimpurile astea zăpăcite din ultima vreme. :-)
Pe textul:
„Tăinuind vara pe degete" de Bianca Goean
Stii ce descopera uraganele in urma lor? Stii ce lasa, dincolo de prapaduri? Virginitatea terenului pentru un nou inceput. Si doar pe arheologi ii mai apuca, uneori, bezmetici si tenaci, sapaturile...
Pe textul:
„Uragan" de Bianca Goean
Si pentru ca tot ai spus ceva acolo de Gotan Project, o sa primesti soon ceva din aceeasi \"gama\" in care tangoul isi ia revansa. ;-)
Tequila... mai tirziu. :-)
Ar trebui să mai mături și tu deșertul asta, femeie! De mare exceptie!
Pe textul:
„abro la ventana" de Dana Stanescu
Copacel cu fructe... uite, ai dezvoltat fara sa vrei un scenariu pe marginea caruia ne prelingem in tacere, cu zimbet usor trist in coltul diminetii.
Pe textul:
„diminetile mele" de Dana Stanescu
Acum ma intreb ce va urma si pe cinstea mea ca pun intrebarea celei mai potrivite persoane :-)
Multumim M pentru poster, e de mare exceptie!
Pe textul:
„Pacoland (4)" de Dana Stanescu
Pe textul:
„Luna mimată" de Bianca Goean
