Port curajul

E un text interesant, cu idei pe care aș putea să le combat, dar voi respecta viziunea autoarei. Punctul forte este esențializarea, despre cele slabe nu voi vorbi. Numai pleonasmul din final nu-l pot accepta: \"bicicletă cu două roți\". Puteai spune și trotinetă, dar, cum spuneam eu odată, n-ai fi ajuns mai departe de-un zâmbet!

Eu spun că e un text acceptabil, nici slab, dar nici deosebit.

Ecaterina,
am citit cu placere poemul tau. un echilibru fragil al unui gest curajos. felicitari!

Sarbatori fericite!
cu prietenie,

pitagora ar fi gelos

E un text circular, care se incheie in palma dar si in viata. Ai reusit sa inchegi intr-o poezie mica un sens al existentei, acela de a strapunge limitele, de a se contopi cu totul, iar acel tot nu poate fi cuprins ci doar sugerat. Poezia ta mai mult sugereaza decat descrie, mai mult schiteaza decat poiecteaza.

E o poezie care mi-a oferit cinci minute de ceva.

l-ai jignit pe aristotel

Pașa, poemul e bazat pe inversiune logică. asta poate crea opoziții, ba e și normal. am evitat pleonasmul foarte simplu, reducînd concretizarea. un zîmbet pentru tine.

Petruț, făcînd abstracție de faptul că jumătate din comentariul tău e constituit din felicitări și urări de bine, da, ai remarcat totuși acel echilibru fragil care poartă cumva curajul însă care face parte dintr-un contrast în context.

Mihai, serios? măcar de \"ar fi\".

Ramona (ultimul din off), era de fapt întinderea visului, nu a balustradei deși ai menționat nelimitarea lui.

Alexandru, foarte exact ai pătruns mesajul/sensurile textului. da, mai mult schițat decît proiectat.

Cătălin, îmi pare rău. scuze din partea mea pentru Aristorel și zîmbet pentru tine.

vă mulțumesc.

Fiind eu ămpătimit în credința că adevărata poezie e-o cercetare a firii de dincolo de gând, da, poemul tău mi se pare viabil.Felicitări și \"La mulți ani\"

Robert, pentru fiecare în parte este mai greu sau mai ușor de a descîlci ițele viețiimorții, de a simți limitele, de a atinge cu privirea capătul universului, în funcție de perspectiva care poate fi mai simplă sau mai complicată, or din ce unghi descoperă. da, linia palmei e un simbol al vieții.

Gheorghe, dincolo de gînd poate fi simțirea. dar în poezie cred că e musai revărsarea dintr-una în alta. ca un flux care-și cunoaște mereu și refluxul. cît e de viabil, timpul va zice.

vă mulțumesc.

Deseori, privind pe fereastra, poposind pe balcon, simt nevoia sa rostogolesc o covertura de limite solide si sa devin un cactus ciufulit...dar n-am reusit pana acum sa o spun nici pe departe la fel de bine ca tine...Pentru mine, esti o sursa de inspiratie!

dacă-i răscoli mai adînc în tine, vei găsi sursa de inspirație chiar în ceea ce ești. adesea scrierile vin de la sine. mulțumesc de popas.