dorin cozan

ioana,mie imi place cum scrii. insa, de data aceasta zic pas

George, Mai Marele Pașa, unicul:P, bine ai poposit aici si bine facusi ca ridicai paharul si grait-ai catre noi. Te astept cu bucurie la toamna, din nou sa ne petrecem!

Viorel, Rege al muzicii;)), fericitu-m-ai cu numele primei iubiri literare carele si acuma imi trezeste suspine. Adevarul e ca bucuria e mare si fara seaman cand este intre prietini. Multumescu-ti tie si tuturora!

Iata ce masa curata si alba s-a intinsu sub soarele agoniei! Multumesc, boieri dumneavoastra si, inainte de toate cele, sa inchinam in cinstea gazdei noastre, regina, care pe zi ce trece intinereste ca-n poveste. Rog asadar sa trimita dregatorilor mei la spartu targului taxa de depozitare si celelalte jalbe, iara io bucuros oi plati si rasplati.
Acuma, nici nu stiu cu cine sa incep: cu printul Andrei ori cu Mai Marele Sfetnic Anton? Cu domnul conte de Bistrita,Liviu- Ioan, ori cu celebrii Cavaleri ai Condeiului Florin, Marius si Călin? Dar ce sa mai vorbim de iubitul si adoratul Alberto? Cat despre ducele Caragea, din indepartatul tinut al Canadei, numai de bine pt gestul sau onorabil! Iara despre Fericitul Pașa Leonard, toate cele bune si frumoase, asemenea! Și multe plecaciuni si urari din Soare si din Luna, diplomatilor noastri din cele patru colturi ale lumii, baronii Stefan, Costel, Paul si Teodor!
Insa, io, dupa datinile stravechi si pofta inimii, multumesc, alaturi de boieri dumneavoastra, intai si intai doamnelor si printeselor noastre: marchizei de Vaslui, Iulia, arhiducesei din tinutul Brasovului, Adriana, reginei meleagurilor nemtesti, Dana Stefan, marii contese de Vaslui, Ina, reginei Chisinaului, Silvia, printesei Craiovei, Madalina, și marii stapane a Parisului si Bucuresciului, contesa Ela, marii baroane a Bucuresciului,Dana Banu, si micutei ducese de Cluj, Iarina!
Iara inainte de a da pe spate paharul cu ast vin rosu si tare de Cotnar, cer iertare domniilor voastre care nu sunt de fata, desi ele vietuiesc si bucura inima Mariei Sale!
Noroc si sa ne veselim pana la ziua!

citeste poemul fara prima si ultima strofa

alice, se pare ca nu esti capabila sa primesti critici. faptul ca esti agresiva ma lasa rece

amin

îmi intră un ram de păr pe geam
în bucătarie
e aproape uman
e liniște de parc
și din când în când se ceartă păsări
fumez și robinetu’ picură
într-un fel anume cineva vrea sa-mi spună ceva

atat mi a placut, alice. restul, e rezultatul unei rețete/mode careia nu i pot acorda credit

cred ca e vorba de o eclipsa a sentimentelor, iar \"inelul\" eclipsei e tocmai neputinta masculului (care e si el om) in fata femelei, care are atuul de a fi, pur si simplu, si de a fi iubita. dincolo de ironie, orgoliu, umor sau memorii
ceea ce asigura textului valoare e incercarea de a construi un discurs complet despre ceea ce nu se vorbeste
sa cresti mare, sergiu!

ziceam ca in viziunea mea, stricta si personala, as fi modificat pe ici pe colo. insa, fondul ar fi acelasi.
asa ca, sa stam lin si sa bem o citronada in asteptarea ingerului nechezator..

ca trebuia sa postezi textul in doua reprize, ca asa e lumea e frica sa citeasca, de teama sa nu orbeasca ...
ca trebuia sa fii barbat ca sa scrii despre femeie asa bine. adica,par example, cand e rautacioasa, atuncea te iubeste mai mult, da nu vrea ea sa arate...
ca multe ar fi de zis despre umor, despre actualitate, despre relatia masc-fem, despre persiflarea valorilor, despre jocul triadei, despre absurd, etc etc.
ca acuma ma duc, trag fotoliu, scot tigareta, coniacu, casetofonu si parlamentez cu luna despre vremuri si vremi

as schimba unele cuvinte/expresii. insa, dincolo de cum mi ar placea mie, e un text misto

frumos textul tau, alice! am stat si l am recitit. intr-adevar, cum zice cioran, cea mai mare infrangere pt un om- a nu mai fi copil.
despre text: mi au placut indeosebi imaginile: \"a prinde cerul intre pleoape\" și \"geam aburit de dogoarea sobei într-o zi de iarnă\". de asemeni, ultimul vers
felicitari!

ma mira atacul asupra acestui poem. este o poetica a cotidianului, insa departe de moda si clisee tip bere, sex, kestii-trestii, adica abureli sau frecari de menta.
insa, sub acest text, ar trebui sa ne dam mana. e frumos si bun. imparte cu tine, ti se deschide si te cuprinde. nu vad cum altfel ar tb sa fie poezia
felicitari, gelu

dom`le, m am abtinut io cat am puput, da cand o trebuit sa numar pe deste si sa decid de i raketa de avicola sau cocosel, m o pufnit rasu de era sa ma...pe mine! asa ca fugi baetzica la bae: la bae, stop: n o veni oare vreun microb ceva prin canalizare??? asa ca ma nvartii ca curca n loc si scosei furtunu, sa spal baia, nu altceva. furtunu, ioc! centrala era inchisa, economie de criza. fug cu mana la gogosari sa deschid centrala! deschid centrala...usurat, bag furtunu si spal putina. si cum fezandam acolo, upsi, gandu cel rau: da apa? pe ea nu vine nimica? fug in debara si scot deteteu! pun masca, plasticu pe maini, bag deteteu.
apoi, terminai treaba si ma asezai sa fac treaba. o facui, multumesc lu dzeu!
da mi am promis data viitoare sa mi cumpar pungi de-alea pt catei.

foarte tare, textul tau adriana. de reco, parerea mea.
imi plac imaginile, exaltarea care se simte sub randuri, ideea dumnezeului dincolo de sine, ritmul, ironia si usoara persiflare a unor expresii si trairi indelung uzitate in spatiul poetic actual.
misto, deci. bravo!
bis bis!

frumos, ela

citind textul m am intrebat daca acesta o fi, de fapt, si secretul giocondei. adica iata de ce surade ea asa frumos de dupa sex. insa, lucrurile pot fi impinse si mai departe si sa ne intrebam: bine, bine, sex, si totusi..de ce su/rade asa?
acu, vazand ca si giocondu zambeste, ma intreb, in argoul poeticesc actual:cui pe cui i-a tras-o?
dar cred ca a aluneca pe derdelusul hermeneutic, avand drept cheie sexualitatea, nu e suficient. la fel cum si a ne limita doar la epoca epocala de dinainte de. sau la epoca de de acuma.
pt ca, sub ac paturica pe care scrie sex & zambet, se ascunde o intrebare: ce ne salveaza din plictis si muncile noastre cele grele?
e buna asadar o criogenare/pastrare a umanismului, fie si o imagine deformata, in fapt, o imagine a alteritatii.
gata, ma lungesc si se holbeaza monitoru la mine

vazui ca esti din vaslui, am cetit si io fragmentu. apropo, de ce e fragment?
ma gandesc ca happi endu e misto, numa sa nu fie soneria la telu cu mierle.
o melo cu cuc cre ca mere.

cre ca mi place numa ideea finala

care este aicea mi a placut de n am mai putut sa nu tavalesc acest spic de grau foarte firesc
si semnez,
un magar obez