să tragi după tine
mereu
cîte o geantă sau un gînd
fiecare dimineață mă aruncă în lume
tractat cu sternul aproape
ieșind prin șira spinării
știu doar: trebuie să duc
ceva să atîrn
așa cum
i-am ținut capul în mîini
pînă a murit. simțeam cum
se rostogolesc golurile
printre degete în spirale.
și inima era
altă figură geometrică.
puteam să merg încet după el
să-mi stăpînesc
porneam zilnic către căldări. țineam apa
cu gura. soarele bătea în cap cît să exiști.
inspiri, expiri. atîta tot. și cîinii se îngroapă.
mîinile erau pumni părul se înnoda la gît
să spînzure
e vară
carnea e roșie
bărbații au gurile roșii de poftă
morișca aparatului de aer condiționat
sfîrîie în cer.
e vară
carnea de pe sîni e ținută sus
congelată în hipermarketuri.
doar urechile
el era pentru mine / ca un tată / dar mai ales pentru sora mea / cea mică / de la orfelinat / el era tatăl tuturor celor pe care-i iubeam / al mamei mele / al surorii mele / și al cîinilor mei / buni
bunica mea mai trăiește încă / e un cîine jegos fără amintiri / rîde cînd mă vede / ochii ei sunt capătul unui tub gol / plînge cu sughițuri ușoare / saliva ei curge albă / cu urme de paracetamol /
m-am îmbrăcat și eu
imediat după revoluție
de la second hand.
atunci hainele se numeau ajutoare și
nu mă costa aproape nimic
să primesc.
într-o după amiază
în orașul meu unde nu
exista
decît
mi se ia pielea
în vara asta
e un stil vestimentar totuși
cazon
cu fructe nude doborîte de viermi
la pămînt
cu șerpi veninoși fără dinți
senili zdrăngănind
cu sori cocheți
încinși la
cînd eram mic
mi-am cumpărat o pereche
de adidași
albi și frumoși
și mari foarte mari ca inima
mea
două săptămîni am pîndit
magazinul ca un hoț
intrînd în el probînd adunînd date
adidașii
mama m-a coborît și pe mine
în burta ei
fără aer în piept
ca o coastă înfiptă în sîn
drept în mijlocul laptelui
degetele mele mici
urcau sus
tot mai sus
apă fierbinte în gură.
sîngele
în fiecare zi același curent care te linge
pe la încheieturi. dar ușile metroului se deschid
iar animalul flămînd te înghite și apoi
se scurge
ca un singur sînge
prin interior.
și aștepți
bărbatul căuta ceva prin casă
gol și
gol de păr
avea vîrsta cărnii lîncede
pe care o scuipi din gură pentru că nu-i simți
textura
buza fragedă pe care o vrei fructă culeasă
direct dintr-un
atmosfera era îmbibată cu resturi de pîine
soarele era o tresărire jilavă
pe pereți.
degetele inundînd mii
fața. aer puțin.
respirația.
iubirea - în zona cîinelui cardiac.
lichenii din
pîlniile de sticlă ale mîinilor astăzi
au strecurat încet
deget cu deget către frunte.
șerpii
încă un pic.
cînd am ajuns dincolo
se încleiau păpușile
erau mai vechi
fără un picior sau un
sentimentul e de cînepă azi
nu mai moare nimeni
adie ușor vîntul duce toate duhorile
cîinii
din sufletul galben
și drumurile s-au cumințit
drepte
în linia geamănă a pleoapelor
mai doare
azi mă ascund. degeaba
ochii sunt la vedere
imenși
plutind în carnea moale a fricii
a mai trecut o noapte cu vise subțiri
de cocon captiv.
gol, surprins într-o baie de soare
sunt un pic
toate iluziile încep cu o
dimineață pictată în orb
alb albastru
cerul cu picioarele desfăcute
așa se face aerul în piept
rarefiat
șuierînd șarpe
tentațiile au un iz domestic
și cîrpa
pe
nască-se corbii în sternuri
da,
panglici în negru tăiate la cap fluturînd.
Dar o singură dată gura și-atît.
și mai mult
și mai mult de atît
degetele.
din pămînt crescute cu apă
dînd drumul la cîine se întețea vîntul
și se pîndea vjjj pe la colțuri vino
în brațe haide strănută-mi
venele roșii
prea roșii zvîntate în unghiuri
pîlnie pe marginea lumii acolo
cădere
pic
dimineața fumegînd
butucii din carne mîna la gură
tușind corpurile toate 2 la număr și încă
ceva
ațe multicolore degetele țigării, pieptul carcasă
dorințe naive
aiurea...
remember:
și
mușchii de ceapă lacrimi cuibar și eroii
nu-i așa
închiși asimetric acolo scîrțîie unghiuri
pereții
caii din flori șchiopătînd igrasia
frunza eruptă bubă de muguri
scuipată de apă
întunericul