Écart

ciclul tău parizian, unde la început părea un capriciu se dovedește treptat a fi o necesitate, universul neparizit fiind din start predispus la extincție. În secunda asta poeziei tale i-aș atașa Paroles, paroles, de la Dalida, în ciuda faptului că sufletul mi-este vândut lui Gainsbourg.
„C'est étrange
Je n'sais pas ce qui m'arrive ce soir”

Te conjur să o citești pentru radio!
BG

o constatare a realității în care trăim, unde adevărul e corect evaluat doar în lumea oamenilor obișnuiți, cei pentru care se chiar întâmplă ”lucruri mari” ”pe străzile mici, printre păducel şi rododendron”.
Ultima parte, însă, e ceea ce ne poartă înainte pe cei mulți, credința cuiva care se tot roagă și speră.

Frumos!

"poemul amarui" este, intr-adevar o radiografie actuala proiectata pe un fundal profund ancorat in inima. Iti multumesc.

Bogdan Geana,
inca o data, apreciez incurajarile, fina observatie, aplecarea catre scrierea mea.
Multumesc.

Un poem sensibil, echilibrat, care mizează pe apropiere și pe sinceritate emoțională, invitând cititorul la o lectură liniștită, de reflecție.

Stimă

Djamal Mahmoud.