Poezie
Secvențe
1 min lectură·
Mediu
eram frumoasa lumii
agățam la rever soarele
în inima mea răsăreau toporași
tu îmi descântai fricile
îmi făceai coadă spic
toată lumea știa
ca te-am primit acasă
ca sunt femeie blândă
și îți scriu poezii
timpul are un soi
de a descleșta colții
de a turna miere
peste laptele cald
amintirile fug precum
copiii lumii la marile colegii
din marile orașe fantomă
unde însingurarea este o impărăteasă
cu sânii sticloși
mi-am imaginat c-ai plecat
carnea mă strângea în dreptul taliei
precum un elastic.
041.168
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Diana Manaila
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Diana Manaila. “Secvențe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/diana-manaila-0062124/poezie/14188301/secventeComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DMDMDoru Mihail✓ridică niște întrebări serioase. Sunt reci la atingere sau doar neted-periculos de alunecoși? Dacă cineva îi sărută, rămâne urmă, ca pe un geam aburit? Și cât de rezistenți sunt? O îmbrățișare prea entuziastă ar putea duce la un dezastru cu cioburi?
0
DMar putea....:)
0
CTDistincție acordată
Diana, ăsta e un text liric construit pe imagini sensibile și tandre, cu o atmosferă melancolică și domestică, unde mizezi pe simplitate, fără artificii de limbaj. Motiv pentru care a ajuns la mine într-o manieră foarte credibilă, complet autentic. E și foarte aerisit, cu un flux firesc, iar finalul ancorează discret emoția poemului. Mă bucur că încă scrii.
0
DMiti multumesc.
0