Cum am să pot trăi fără de dragostea ta ?
Cum am să pot trăi fără tine?
În cine am să mai cred, în cine
trăind ascuns în umbra ta?
Cum se face că mă pierd
la fiecare pas de nu ești aici?
Cum
Prima noapte de toamnă
norii lacrimile-și toarnă
peste blocuri și pe străzi,
peste gropile cu morți
ce se-nghesuie-n a lor raclă
trofee a lumilor ce parcă
se mai întrevăd 'ntre frunze
moarte
1.
Ce tristă pierdere de timp
dar ce frumoasă melancolie de tine
mă înconjoară.
Să fii chiar tu
sau doar un vis de odinioară?
Cum mai râd cuvintele de mine
azi parcă și sticla aia de apă
Mă închin ție femeie;
în ochii tăi văd acum
surâsul fiului meu
și-mi pare rău că eu te-am judecat
acum când pentru mine
o lume s-a schimbat.
Eu, egoistul fără remediu,
voi avea un
Simt un mare gust amar in gură, iar marele nod cel îl am in fundul gâtului nu vrea să mai coboare. De ce?
Sunt două zile de când nu te văd și am obosit să te tot caut, ai apărut ca o viziune în fața
Te sfidez dragoste,
voi incerca să descopăr nivelul tău superior
pentru că tu ai indrăznit a mă amăgi
și încă o mai faci.
Eu nu te-accept,
nu te mai vreau
căci tu ești fica disperării.
Te
1.Contemplarea
Dacă te trezești,
iată până unde se poate ajunge :
Deodată ochiul devine gol pe dinlăuntru
ca un tunel, privirea
se face una cu tine.
Iată până unde poate ajunge
privirea,
Mă gândesc la tot ce aș putea să fac
de n-ai fi tu.
Blestem secunda in care
te-am cunoscut
și mi-ai zâmbit
căci de atunci nu mă mai recunosc,
tu mintea întreagă mi-ai răpit.
Cât te urăsc
Nebun de legat,
stresat,
ciudat,
drogat,
fără vre-un anumit motiv
te iubesc,
te doresc
te-amintesc.
E ca și cum
secuna s-ar opri in drumul ei
spre-a deveni oră
așa ar fi dacă
tu te-ai
A trecut doar o zi,
doar o blestemată zi
de când nu te-am văzut
și simt că înebunesc de nu te-aud,
nu te privesc.
Am fost la tine dar nu ești,
de la servici mi-au spus că astăzi
nu
Părerea mea iar m-ai atins,
iar ai atins sufletul bietului mine
și cum știam că o să se întâmple
iar ai plecat și mai lăsat
să te visez.
Dar poate așa-i mai bine,
se pare că-atât m-am
Azi am invățat un nou cuvânt
"impermanența"
și mă gândesc la cât e de profund.
Să fie oare un fenomen,
o stare de spirit
sau o idee?
Eu cred că-n loc de impermanență
ar trebui să-i spună
Azi m-am trezit și am simțit că zbor
că plutesc prin cameră ușor,
am dat cu capul de plafon și
am căzut în pat
nedumerit și supărat.
Îmi simțeam spatele ușor
căci aripi mi-l duceau în
Era o lumină roșie de plumb
și numai tăcerea pietrei
indrăznea să tulbure noapte
când furia morții
se războia cu vântul.
Eu priveam
iar viața din mine tremura toată
dar nu era frică;
era
Copilul ce demult vorbea cu vântul
a devenit bărbat
și a inceput să zboare.
Se vede că in timp
se hotărâse să devină pasăre
sau macar avion,
să fie mai aproape
de lucrul iubit.
În miile
Sunt cel ce vânează ploaia,
cel ce vorbește cu piatra
și plânge deșertul.
Sunt nebunul din tine,
tot ceea ce vrei sa devii
sau ai fost.
Părerea de rau.
Sunt tristețea zâmbetului tău,
albul
Secunda se plimba libera de idei
sau voințe
in jurul unei uși de mult inchisă
care mult probabil nici nu a fost deschisă
de cel puțin un an,
doi,
trei.
Trecea timpul, orele,
Mi-e dor de tine,
de sărutarea ta
ce pentru mine
e tot ce mai conta.
Mă uit la chipul tău
ce zâmbește gingaș la mine
din poza ta (ce mult mă doare)
de bun rămas.
În camera rece,
ce nu-i
Ce goală e camera lipsită de tine
dar parcă și mai gol mă simt eu
lipsit de ochii tăi,
singurătatea mea-i ecou in noapte.
Speranțe și vise le pierd
odată cu tine
iar suferințele ard
odată cu
O noapte calmă, fără vise
va să urmeye ăstei clipe
când în față apusul mi se plânge
și când își pleaca capul robii
uitărilor de legăminte
ce n-or s-apuce zorii.
Roșeața palidă a serii
ce-o
Am plecat sa ma caut
sa ma regasesc
sau sa poate ca am venit
sa ma pierd;
cine stie?
Te caut prin carti
si te gasesc mereu
in orice fraza
in orice cuvant
in orice silaba
si atunci incerc
Am ridicat ochii spre tine
si ploaie de raze in ei m-au lovit
iar gandul la viata
fugi iar din mine;
la pieptu-ti copila
stingher s-a oprit.
Saruta-ma,
cearta-ma,
loveste-ma!
Te fisez
Spartura in nori
luna arunca
un fel de culori
ireale
cu tonuri banale
de noapte prea lunga.
Privirea mi-e prinsa de cer
de piatra splendid luminoasa,
opritu-s-a timpul