Daniela Luminita Teleoaca

... va fi trecut la... off... acest mesaj, dar mă încumet, totuși, să mărturisesc faptul că deja am imprimat pagina / paginile de mai sus și le adaug, în chip de cadou, la pachețelul ce va fi strecurat de însăși mâna lui Moș Nicolae în... cizmulițele, pregătite deja de .. 1 săptămână, ale... fetiței mele!!

O Bucurie imensă cât o... Copilărie mi-au oferit poemele și imaginile care le însoțesc atât de inspirat! (cadoul perfect pentru... oricine de un Moș Nicolae darnic și bun, care, copilărindu-se, a „uitat”... nuielușa...). Mulțumiri pentru această oază de veșncie și puritate! Cu prietenie, D.

... nu era câtuși de puțin vorba despre înțelegerea textului (???!!),cu atât mai puțin despre... subiectivism (????!!deși știm cu toții că De gustibus non est disputandum!), ci de FELUL în care ideatica acestuia a fost redată... Cât privește o... eventuală explicație/ explicare a textului, nimeni nu a emis o astfel de "pretenție"!!

servici / serviciu
cu creta
topiam / topeam
pot ca să-ți spun / pot să-ți spun
punându-le-n teanc / punându-le teanc
desmăț / dezmăț
agheazmă / agheasmă
buschetar / boschetar
nu vor ca să moară... / nu vor să moară
pretențiea / pretenția

Am început cu partea mai puțin... pozitivă... Nu mi-o luați în nume de rău! Îmi plac textele dvs. pt că sunt sincere, pline de suflet și, adeseori, profunde (exprimă adevăruri pe care "tindem" să le ignorăm). Textul de mai sus m-a și întristat, dar m-a întristat... frumos, așa că, estetic, sigur și-a atins scopul! Ideea de "minute nelimitate" (ce ți-e și cu invențiile terminologice și conceptuale ale civilizației pretins.. moderne"!!) , asimilată... nemuririi este foarte... tare (pardon de... argou, dar, se pare, de data asta , el exprimă cel mai bine ce voiam să spun!!)și m-a amuzat, așa că, la finalul lecturii, m-am întors la prima parte ca să închei, totuși, optimist! Gândurile mele bune / Cu prietenie, D.

... ar putea fi - in mare - interesantă. Felul în care ea este adusă în fața receptorului lasă de dorit. Desigur, este o părere. Nu mi-au plăcut deloc, dar deloc expresiile clișeice, o limbă de lemn extrem de greu digerabilă, formule de stil oficial-administrativ (până unde merge... "minimalismul", dacă despre așa ceva ar putea fi vorba?!). Exemplific: "... conviețuim /
într-o armonie perfectă câteodată îmi crează o stare de nostalgie" (Iar CREAZÃ... ce-i cu el în această formă?! Se presupune, măcar în principiu, că un text recomandat nu ar trebui să conțină astfel de... "omisiuni", dar...); "atunci mă hotărâsem să îi zic dacă vede ceva/ dar nu am apucat/ să
îi spun" - o formulare greoaie și de un prozaism / colocvialism redutabil ș.a. Nu e pe gustul meu nici explicitarea din final, deși pusă sub cupola unui generos "cred"... Cred că era de ajuns: "eu o priveam și/ am tăcut" sau ceva de genul ăsta...

Dar am "prins" ideea de iarnă purtată în cârcă, susceptibilă de a te priva de sentimentul unui timp al tău (!), când ești sau nu într-o ultimă zi (calendaristic vorbind și dincolo de...) de toamnă, precum și complexa (sau cum?!) psihologie feminină (revărsarea tandreței asupra... vestimentației, în fapt, o atitudine menită să stârnească interesul... lui...). Cam atât.

Mă bucur sincer că ți-a plăcut! Încercăm și.. "data viitoare"! Gândurile mele bune, D.

... înțelegem, la un moment dat, că și singurătatea are timpul / rostul ei. Și ai un sentiment aparte când trebuie să... "acoperi" pe cineva... mai singur decât tine!!

Gândurile mele bune, D.

... un joc-spectacol/ reprezentație, un joc-... eșafod, un joc - uneori/ adesea impudic și pervers, ce te aduce la același numitor comun,... un instrument de "comunicare" cât de... maleabil, cât de... manipulator??!!Rămâne, totuși, o anume capacitate/ voință înscrisă în codul genetic de a (supra)viețui!!

Mulțumesc frumos!

Nu știu ce / cum aș putea răspunde?! Deocamdată, m-am făcut mică-mică de tot și m-am ascuns în prima... ascunzătoare. Crap puțin ușița și va mulțumesc din nou pentru cuvintele încurajatoare! Desigur, toate acestea mă obligă să perseverez! Mă rog să am timpul necesar pentru a o face! Așa este, lăuntricul îmi este incandescent, dar simt că nu am ajuns încă să captez așa de profund cum mi-aș dori realitatea în cuvinte! E o stare cumplit de greu de îndurat, dar încerc să sper că Eliberarea va veni într-un... viitor! Altfel, m-aș simți onorată să vă pot înmâna un asemenea volum! Deocamdată, mai este de lucru până la acel stadiu... Gândurile mele bune, D.

Pe mine m-a întristat nespus mâna bătrânului.
Mâna copilului mi-a produs o durere-plâns.
Alăturate, imaginea este cutremurătoare.
Dar timpul trebuie să treacă. Trebuie să îmbătrânim ca o altă mână să vină să ne țină locul până când o altă mână și.. tot așa... Se pare că se numește... continuitate... și nu... absurd(itate)!

Ce mi-a plăcut mai mult:
scufundarea în duet în... cel mai adânc... început
dragostea care doare când te oprești din mers („morala”: nu te opri din mers sau, în orice caz, nu prea des!) și
cele 3 versuri din final, cu paradoxul lor cu tot:
să medităm de ce este/ nu este o tragedie să fii cu adevărat fericit? (ce se întâmplă când pierzi ceea ce ai avut foarte de preț... cândva?!)
căpșunile nu sunt așa de gustoase, în schimb arată și miros divin (părere, desigur, pur subiectivă).

Nu prea mi-au plăcut:
„când mă cațăr pe scară să-ți culeg cuvinte din aurora boreală”
„poezia mea prăbușită ți-a pregătit patul ca o pistă de aterizare spre mereu”.. le percep.. puțin artificiale, puțin exagerate și parcă aș spune altceva în loc de poezie

nici cu coLidoare nu sunt de acord!!

Altfel, un text interesant!

In momentul in care ajungi / esti fortat sa... te dai afara... din tine, inseamna efectiv ca nu ai alternativa. Asa insa poti dobandi acea imunitate care iti da forta de a exista la limita, de a supravietui. Deprinzand aceasta lectie, fara indoiala, la un moment dat, vei sti sa iti (re)ocupi locul acela, cu nimic comparabil, in propriul launtru. M-au impresionat/ intristat imaginile (cum este sa nu coboare niciun... miracol la tine?! Te intrebi unde este, daca este... Dumnezeu?!). Stiu insa ca atunci cand ai forta de a gasi intr-o vietate, neputinciosa ca si tine, o mica... divinitate, pe care chiar tinzi sa o.. absolutizezi, atunci fara indoiala esti salvat!!

... scriind / citind, înțelegem ceea ce înseamnă / ar trebui să însemne, la antipod, "iubirea aceea" sau, pur și simplu, Iubirea!

Cu mulțumiri, D.

... îmi spuneți lucruri deosebite, pe care, recunosc, le citesc cu multă atenție... fără îndoială că toate aceste „gânduri” îmi prind mai mult decât bine. Asta am simțit-o și eu, mai ales în ultima vreme: că este important să nu mă risipesc în prea multe direcții... estetice. Din păcate / fericire / din niciuna dintre cele 2 (sic!!), m-am „înhămat” puțin și la... proză. Sincer, mi-aș fi dorit să perseverez cu poezia, pt că discontinuitățile nu sunt bune (și, da, chiar există discontinuități între starea (de concepție) pe care o presupune poezia și cea implicată de proză (nu vreau, totuși, să mă gândesc la... prozaic!! mai degrabă la posibilitatea unei proze... poetice sau și poetice!). Pe de altă parte, nici pe Sonia nu o pot lăsa orfană. Voi încerca să le împac... într-un fel sau altul!!

PS: dacă am și texte poetice inspirate, mă bucură!! Cam știu și eu care ar fi acelea..., dar încă prea puține...

Sincere mulțumiri pentru timpul și încrederea acordate!

Cea mai interesantă poezie pe care am citit-o în ultima vreme. Are de toate: umor, ironie, autoironie, vorbe de duh / inteligente, inovații la nivel lingvistic propriu-zis, ancorare în real și în... virtual, gravitate și „poezie” cât încape (suficient să citez: „spre un dolce vita cu peroanele sătule de oameni goi
în săli pline de așteptare”, „ca un stol de porumbei sub cupola unei biserici părăsite”, mai ales, din punctul meu de vedere, „învățăm cum liniștea se pierde mai ușor ca libertatea”), imagini pregnante, convingătoare ce se înfing în materia conceptului / referentului:
„prin care rulăm tăcuți unul spre altul ca două tancuri pe șenile” sau: „prin ceața asta groasă
stelele nu se văd ci se pipăie”... etc.

... pentru părerea exprimată. Dacă aceasta este (și) o "invitație" la.. autodepășire, atunci cu atât mai mult accept "provocarea"!! Mai recunosc și faptul că acele 4 versuri s-au vrut inițial a reprezenta.. finalul unui text.. propriu-zis (adică, uneori, textul respectiv vine cu... sfârșitul!!), numai că, ingratul meu de timp m-a obligat din nou la concesii, așa că nu a rămas decât... catrenul. Cât privește "apucăturile" mele de a-mi explica... la sânge (!!) acele culise ale textului ca energeia, dar și ca ergon, nici aici nu mă gândesc deloc să vă contrazic. Doar că de data aceasta de vină nu a mai fost timpul, ci formația / deformația mea... profesională... O să fac eforturi să mi-o cenzurez, măcar și parțial... atunci când mă situez în aria ilimitatului simbolic!!

În concluzie: Mulțumesc!

... da, pe de o parte, ridicolul (căci, în fața ineluctabilului, nu ai alternativă, devii ridicol), pe de altă parte, drama omului în nesfarșita lui putere de a para / vointa oarba de a fi / frica de... (locul public = pierderea in anonimat, pierderea identitatii, „pacălirea”... sfârșitului ?! Într-un cuvant: grotescul conditiei umane, dincolo de maretia pe care, cred, nimeni nu vrea sa o conteste (totusi!!).

Mulțumiri!

Remarcabil text! Nu am stiut ce sa admir / invidiez (sic!!) mai intai: stilul complex, ireprosabil, sensibilitatea, autenticul, cultura / eruditia, coerenta, detaliul si rabdarea desavarsita in a... detalia / analiza, corectitudinea limbii et caetera.

Sincere felicitari!

... multumesc, multumesc frumos pentru incurajarea de a nu ma lasa pe tanjala, d-le Victor Marinescu! Asa e, nicio "nebunie",... fluturele ala era / este cat se poate de real, dovada efectele deloc de ignorat in realitatea imediata... Se va vedea "acest adevar" in fragmentul urmator, de care ma apucasem intr-o noapte de duminica, pe care insa l-am abandonat (temporar!) din pricina solicitarilor stiintifice... E placut (a se citi "motivant"), totusi, cand, din afara ta, mai primesti cate un... "ghiont"... pozitiv! Ganduri bune, D.

ps: natura GRAVA a accentului (Soniei), da, se poate vedea cu ochiul... aproape... liber inclusiv din acest minifragment!

A fost initial un ritm (cf. primele 3 versuri)..., ulterior am fost "asaltata" de un... altul, asa ca textul cu pricina s-a scris (tot!) dupa propria-i vrere! In orice caz, ideea s-a pastrat: bivalenta ploii si, in cele din urma, victoria dimensiunii pozitive a acesteia... "Sentimentul ranii", mai ales acceptarea inteleapta, cand Insasi Pasarea - entitate a Inaltului - o face fara sa pregete. Un eventual blestem se poate converti in opusul sau, in binecuvantare, si atunci, transfigurate, florile toamnei oficiaza liturghii. De fapt, totul un pretext... estetic pentru intrebarea din titlu, cu rasfrangeri in ontologic (ramane de vazut daca... el se (va)... prinde.... au ba?!).

Multumiri!