Din nou despre mirare în lumea... animală
Acțiunea psihologică lexicalizată prin vb. a (se) mira se răsfrânge în mod fundamental asupra unui experimentator [+personal], pasiv (sintactic, un obiect direct) sau activ (sintactic, un subiect) .
De la instinct la afect și emoție. Cât de (in)compatibile sunt stări precum mirarea sau consternarea cu subiecte non-personale / animale?
„Acțiunea” psihologică lexicalizată printr-o serie de verbe psihologice se răsfrânge în mod fundamental, chiar exclusiv asupra unui experimentator [+personal]. Atunci când obiectul
De ce și cum unele verbe activ-tranzitive devin reflexive? Cu privire la reflexivizarea verbelor psihologice de mirare
1. Precizări preliminare Într-o contribuție recentă (v. Teleoacă 2015), atenția noastră era reținută de prezentarea similitudinilor vs. diferențelor de actualizare a configurației actanțiale
Interacționează Dumnezeu cu omul exclusiv într-un plan... pur "translingvistic"?
Rugăciunea creștină, text circumscris din punct de vedere stilistic – ca și poemul psalmic – ‘beletristicului’ și subordonat genului liric, reprezintă un tip aparte de discurs monologal
Psihologia omului neotestamentar (vs. veterotestamentar) în tipare stilistico-discursive
Spre deosebire de sinecdocă, litota cunoaște o valorificare superioară în textul rugăciunii creștine, comparativ cu literatura psalmică. Nu este, de altfel, un aspect surprinzător, având în vedere că
Ce este rugăciunea creștină și cum ar trebui să ne rugăm ca Dumnezeu să ne audă?
În conformitate cu punctul de vedere exprimat în studiile de teologie, rugăciunea este „ridicarea minții și voii noastre către Dumnezeu” (Evagrie Monahul, Cuvânt despre rugăciune, apud ÎCO 1992:
Despre Iubire și alte (ne)utopii
.... și, Domnule, luați și bagajele dvs., a trecut destul de mult timp de când le gazduiesc în curtea mea mică, ce-i drept, destul de adesea incapabilă să refuze pe cineva (ce ți-e și cu
mărci înregistrate
Zilele ne cam sunt numărate. Nicio duminică, nicio Înviere nu ne mai așteaptă: noi nu am știut să avem răbdare… să așteptăm clipa aceea a regăsirii, a împăcării cu sine, cu toate, într-un fel firesc,
Coordonate specifice ale valorificării epitetului în literatura psalmică modernă
1. Precizări preliminare Natura cu totul aparte a substanței care constituie obiectul de cunoaștere specific câmpului discursiv religios, anume realitatea transcendentală, reclamă legi și
Rugăciunea creștină și psalmul: similitudini vs diferențieri
Chiar de la începuturile istoriei Bisericii, psalmii au ocupat un loc central în spiritualitatea și cultul creștin, în contextul în care primii creștini au provenit din rândurile iudeilor care au
Discursul religios ca discurs specializat
Ce ne îndreptățește să vorbim despre un stil (discurs) științific, respectiv beletristic în arie discursivă religioasă, paralele cu cele identificabile în câmp literar laic? 1. Discursul
Este Dumnezeul Vechiului Testament mai puțin îndurător decât Cel din Noul Testament?
În textul psalmic, smerenia și autodiscreditarea sau imnul de preamărire a lui Dumnezeu, nu reprezintă o atitudine constantă a împăratului-profet David, în dialogul său cu transcendentul (ca în cazul
Noi îi vorbim lui Dumnezeu pentru că El ne-a strigat la... început
Poemele psalmice nu sunt numai creație și operă omenească, ci și/ sau chiar în primul rând operă dumnezeiască, întrucât poarta amprenta inspirației divine: Duhul Sfânt, prin tainica lucrare a harului
Metaliteratură și intertextualitate în textul biblic
1. Precizări preliminare În bibliografia de specialitate (v., de pildă, Barthes 1964: 106) se face distincția între limbajul-obiect (= materia însăși care este supusă investigației logice) și
Epitetul în cadrul discursiv religios și limba de lemn
În economia unui text (în speță, religios), poeticitatea (relevanța poetică, estetică) unui epitet se precizează foarte adesea, dacă nu chiar în mod constant, în relație cu un context minimal, mai
Cum vorbim cu Dumnezeu in rugaciunile noastre
1. Repere ale definirii ‛dramatizării’ în textul rugăciunii creștine: strategii discursive de instituire a dialogului cu transcendentul Rugăciunea creștină, text circumscris din
Discursul religios ca discurs specializat
1. Argument Contribuția de față ilustrează cea de a doua direcție de cercetare în contextul preocupărilor noastre consacrate textului religios, mai exact abordarea din perspectivă
Psalmii de imprecație
În textul psalmic, smerenia și autodiscreditarea, imnul de preamărire a lui Dumnezeu, nu reprezintă o atitudine constantă a împăratului-profet David, în dialogul său cu transcendentul (ca în
Arta ca expresie a rațiunii și a meșteșugului
Deși pornește de la inspirația și harul divin, creația artistică nu exclude, în viziunea psalmistului, ba chiar presupune în mod imperios, partea rațională, conjugată cu meșteșugul: „Gura mea va grăi
Psalmii și creația ca act inspirat
Psalmii nu sunt numai creație și operă omenească, ci și sau chiar în primul rând operă dumnezeiască, pentru că poarta amprenta inspirației divine: Duhul Sfânt, prin tainica lucrare a harului Său, a
Psalmii: metaliteratura si intertextualitate
În bibliografia de specialitate (v., de pildă, Barthes 1964: 106) se face distincția între limbajul-obiect (= materia însăși care este supusă investigației logice) și meta-limbaj, mai exact limbajul
Epitetul in Psalmi
Cum se știe, epitetul nu este o figură de stil în sine, ci numai un „purtător” de figuri de stil, în acest sens vorbindu-se, de pildă, despre epitetul metaforic, epitetul comparativ, epitetul
Interogația și exclamația (retorică) în textul psalmic
Interogația Figură a insistenței, și, prin aceasta, retorică, relevantă pentru oralitatea unui text (cf. Irimia 1999:213), cu rol esențial (alături de exclamația retorică ) în textul dramatic,
Coordonate ale realizării ‘dialogului’cu transcendentul în creația psalmică
Emitere vs receptare. Precizări teoretice Specialiștii sunt de acord în a recunoaște caracterul „bipolar ” al limbajului, partenerii influențându-se reciproc . Astfel, momentul ‘emitere’ are drept
Repetiția anaforică și refrenul în scrierea biblică a Psalmilor
Repetiția anaforică și alte tipuri de repetiție Definită în literatura de specialitate drept procedeul stilistic constând în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor fraze sau părți de
Paralelismul sintactic în literatura psalmică modernă
În vechile studii de retorică, libertatea oratorului de a vorbi despre orice era îngrădită de respectarea concordanței dintre sens și forma cuvântului, precum și de cultivarea antitezei și a
Greșeli morfosintactice în presa scrisă actuală din România
Este un lucru bine cunoscut – și asupra căruia este inutil să insistăm – că abaterile de la regulile proprii unui sistem lingvistic constituie una dintre sursele modificării sistemului respectiv. Vom
Retorica invocației în rugăciunea creștină
1. Rugăciunea ca discurs monologal Se admite îndeobște că orice activitate comunicativă este în esența ei dialogală, prin urmare, și monologul este dialogal, acesta caracterizându-se prin
Impactul terminologiei religioase românești asupra domeniului onomastic
Precizări preliminare Influența deosebită pe care un domeniu semantico-onomasiologic cum este cel religios a putut-o exercita, de-a lungul timpului, asupra diverselor sfere ale existenței
Un tipar sintagmatic (greco-)latin productiv în limbile romanice actuale (II) (Aspecte morfologice și semantice)
1. Precizări preliminare În prima parte a studiului nostru, consacrat tiparului sintagmatic ‘homo + adjectiv ’, atenția ne era reținută de problema distribuției (și a clasificării)
Un tipar sintagmatic (greco-)latin productiv în limbile romanice actuale (I) (Clasificare și distribuție în context romanic. Aspecte grafice și ortografice)
1. Observații preliminare În contextul în care, în epoca actuală, limba engleză câștigă din ce în ce mai mult teren, tinzând spre statutul de lingua franca, asistăm și la manifestarea altor
Functia metasemica si metafora gestuala in text/context religios
1. Precizări preliminare Codurile folosite în actele de comunicare nu sunt exclusiv verbale (cum pare să indice denumirea funcției jakobsoniene, cf. funcție metalingvistică), motiv pentru
Forta Sinelui
Am nevoie sa ma regasesc, sa incerc din nou cu toata forta sa fiu EU, nu altcineva…, nici altceva.. Altfel, drumul meu nu mai poate continua… Cand boala, moartea celor dragi, dementa agresiva
