bătrânului timp

sa zic că pur și simplu e scris fără surplusuri nu pot. este doar comprimat la maximum și prinde o idee în aceeași măsură în care trece o clipă. o fi vreo relație între cele două momente expuse. mult nu trebuie să-ți încordezi neuronii ca să citești aici sau să înțelegi, deci e bine, nu e obositor. și zic eu că are finalitate. cred că acesta ți-i stilul potrivit, în zadar încerc să te torturez cu texte mari.

Timpul ca Tympul (sau Katympul), bătrânul ca bătrânul. Importantă este însă relația dintre bătrân și timp. Ea nu prea se vede aici, e din altă poveste. Chiar dacă \"orele se călcau în picioare\".
Eu nu cred că poezia trebuie să fie comodă, indiferent de lectură. Nici aici nu este. Dar prea puțin este transmis, de parcă orele \"călcate în picioare\" s-ar fi redus la niște clipe mutilate.

katy, în zadar...da.
mulțumesc de promptitudine.

george, mă bucur că ai lăsat semn. eu văd în poem relația de care vorbeai tu, însă n-are rost să mă explic...mă aflu încântat să te am la mine în pagina cu un comentariu. totuși, îmi pare rău că poezia nu ți-a transmis pe cât îmi doream eu.

mulțumiri

mie mi-a placut claritatea poemului, curatenia si simplitatea lui.
iar sfarsitul il incununeaza.
cu prietenie,
andrei t

bine, daniel. un micropoem bine reliefat deși ai punctat momentul doar prin versul de final. poate s-ar fi dorit ceva mai mult, dar e bie, prietene. cred eu că întinderile mici te prind foarte bine. mizează doar pe esențe. chiar dacă limbajul e simplu el poate determina cititorul să zăbovească asupra poemului.

\"în vârful dealului
orele se călcau în picioare \"

felicitări, daniel!

cu prietenie,
teodor dume,

multumesc ca v-ati aplecat asupra poemului meu.
teodor, observ ca ma citesti constant si iti multumesc pentru asta.


cu aceeasi prietenie, DAnielul

impresionant poemul tău, Daniel!...prin mobilitatea mesajului ce trădează o minte sclipitoare (cea a poetului)...din punctul meu de vedere coloana vertebrala a textului este măreția bătrânului timp și descrierea proporțiilor, raportarea timp/ore...clipa, mereu dedesubt...crește dealul...
cu pretuire,
ioana matei

finalul e bun. dealul creaza si el imaginea timpului prin forma curba ce o are.
placut

va multumesc amandurora pentru trecere si comentariu.

stefan, bucuros sa te vad la mine in pagina:)

DAnielul