aproape de noi

daca i sa citesti fara primul vers zici ca i stilul meu 4-1-2, adica 7. faina poezia, dar nu foarte solidă, o ia apa, timpul, cu o suflare doar. continuum, chestii din astea vad, chestii candide si eterne,

ec

poezie e o matematică filosofică, o linie dreaptă care începe cu omul creat și nu se mai termină niciodată, sau s-ar putea termina, dacă am accepta ideea de apocalipsă, o dreaptă-riglă unde secțiunile sunt de fapt morțile și reîncarnările, care se pierd într-un infinit noninteligibil

Eu aș încerca această variantă:
nisipul curgând înapoi
se întărește
devine piatră

uneori ne place să privim

cum valurile se rostogolesc
căutând un nou început
ce oameni...

pentru că știu că acel prim vers are o mare importanță pentru tine, de fapt de la el ai pornit, e ca un fel de nostalgie a reîntoarcerii la matcă, e starea ta probabil la privirea mișcării valurilor și odată cu ele a nisipurilor... e doar o părere!

Notă: pauză între penultimul și ultimul vers

katy, nu cred ca acela e stilul tau. tu inca esti in perioada de experimentare. si nu zic ca asta e un lucru rau...e chiar bun insa nu cred ca poti spune despre un stil ca este al tau....
multumesc pentru citire.

silvia, inteleg ca ti-a placut cat de cat.

doamna maria, prea incantat sa va am din nou in pagina mea cu un comentariu. da, tin la versul acela si de aceea va rog sa nu va suparati daca, de data aceasta, nu voi tine cont de sfatul dumneavoastra. il las acolo, la inceput.
multumesc pentru trecere si comentariu.
o zi buna.

DAnielul.