Rondel privat(A.)

Imi place rondelurile tale (cred ca asta e pluralul, nu ? initial eram tentat sa le zic rondele:) ).
Imi place forma fixa si modul in care o aplici. Nu stiu daca forma de rondel impune asta, dar am remarcat ca folosesti numai doua rime.
Mai mult decat orice imi place stilul jucaus, un zambet aici, un strop de umor dincolo...

Din cauza asta le-ai plasat la personale ? \"E joaca mea, nu a voastra\"

Mai moldovenilor, voi v-ati vorbit sa ne faceti sa murim de ras pe aici pe tema budei? Pai nu-i corect! Eu as pune poza Florinei pe acest rondel si totul ar fi PER-FECT !
Bobadil.

Dan, tiz de mare talent, fixist cum sunt, era normal sa nu ma pot incadra in alte curente,
am ras si eu de \"rondele\" pana cand cineva, un om cu inima asezata in piscuri si cu mintea cat Himalaia, mi-a soptit ca forma asta e mai greu de abordat, ca e mai grea decat sonetul,
ca n-ajunge forma, trebuie si atmosfera, mister,
ceea ce \"ambatului\" meu i-a produs fulgerari,
asa ca m-am conformat, experimental,
de aici si incadrarea, la \"personale\", ca intr-un laborator, in care nici o explozie a necunoasterii mele n-ar trebui sa raneasca,

Andu, te grabesti, concluziile tale ating unele coincidente, e un rondel inscris intr-o serie,
poate ar trebui sa-ti povestesc mai mult, la un \"car cu bere\", ceea ce nici dumitale stiu ca nu-ti displace :)

Multumesc, voua, dragi asezatori de cuvinte, aproape de mine

multă lume în obor,
când vine fata cu albine, - mă opresc acum asupra celor două versuri, desigur că pe primul îl vei repeta pe undeva pe la mijloc și la final, tocmai pentru a închide cercul, a, nu, așa cere regula rondelului. Vreau să intru în dedesuptul cuvintelor tale să le înțeleg sensurile… ce îmi spune mie obor? Desigur intuiția mea mă duce cu gîndul la o sală mare de specatacol, că doar nu vrei să-i iau sensul direct, adică de tîrg, dar parcă e prea urît dacă ar fi un târg mai mult pentru păsări și nu de oricare, ci mai ales din alea care cântă în triluri neîntrerupte , atunci e de bine și acest sens, dar cred că nu contează prea mult, esențialul că eu înțeleg… că această fată deține un rol important în rondelul tău. Îi faci o descriere aproape ca în teoria literaturii, ca s-o pot caracteriza după toate criteriile de acolo.

ce-are și mâini de miere, fine,
și-n limbă ac îngrozitor.- să te compătimesc pe tine? Nu, voi fi dreaptă, doar atât, faci aici o îmbinare a cuvintelor , îndulcindu-le cu semnificații, și totuși nu o faci lent, ci intri de-a dreptul în subiectul fetei și anume vorbești pe o limbă doar de tine și ea cunoscută despre înțepatură, tu ești participant direct la evenimentul respectiv altfel nu știu cum ai fi putut să redai atât de bine anumite reacții a celor ce se află în tabloul ce urmează:
Plâng târgoveții, că îi dor,
de sânge, vasele, mai pline -
E multă lume, în obor,
când vine fata cu albine.

Orice lucru din acest tablou se petrece într-un perimetru sacru, unde parcă nimeni nu are voie să pătrundă decât după un anumit ritual, intră în scenă tîrgoveții care îi dor sângele când vine fata cu albine, nu cred că e bine ce am înțeles, oricum mă gândeam că poate era interesant dacă nu apărea cuvântul sânge, acum după toate aparențele sunt atâte intervenții rapide , fără dureri, dar mai ales fără sânge. Poate acest lucru îl pot reproșa rondelului tău că folosești bisturiul , cînd s-a descoperit de atâta vreme laserul

Iar ziua trece ... nu ușor,
căci ...prea li-e rău, când li-e mai bine,
pe tronul scund, unde le vine...
mereu, alt roi ... înțepător. – Ultima strofă e ca un fel de simulacru, stimulează aparențe înșelătoare, de fapt e un fel de deformare a realității, apare aici un cuvânt plin de simbolistică: tronul, acum nu știu dacă ai vrut să te referi la faptul că acesta semnifică locul acela unde târgoveții își păstrează diverse obiecte sau te referi la tronul…ocupat de un coronat, de aici puterea suverană a poeziei
…E multă lume în obor...

Abia acum am sesizat că e la personale, ai avut un motiv, cred, dar eu deja sunt antrenată printre rondele încât orice vers mă detrmină să iau poziție, acum dacă mă întrebi sunt deja în poziția îndoiat, adică cumva a iepurașului...Nu știu dacă am reușit să dezleg intensitatea cuvintelor , adică să le mai slobozesc un pic din legătura rondelului tău, rămâne de văzut

\"Imi place rondelurile tale\"... Scuze, abia acum am vazut. Initial am vrut sa ma refer numai la cel de fata...

un rondel simpatic, pare simplu bazat pe prima impresia a perceperii mesajului, dacă totuși mai caut în mine, găsesc cum că fata are ac fiind regina albinelor, deci fără ea nu ar exista stupul. Aduce în târg ceea ce îți trebuie lângă farfuria cu lapte. Mierea și laptele vor curge în vene creând dependență. Probabil că plata contra mierii e promisiunea de a lăsa stupul în pace. Roiul e mereu altul, ea pare aceeași.

Daniel, m-a incantat rondelul tau \"privat/A\", scris de o mana sigura si experimentata, rezultatul fiind foarte bun. Apreciez in special ironia fina, talenul de a jongla printre cuvinte si folosirea la maxim a sensurilor limbii romane. In ceea ce priveste interpretarea mesajului sau ce a stat la baza genezei acestui rondel, conform principiului simplitatii, este foarte posibil ca inspiratia sa apara in cele mai intime momente..Ca si in realitate, \"albinele\" pot fi chiar albine sau o senzatie asimilata intepaturii si zumzaitului respectiv(uneori organic) si tot asa. Sigur ca numai un poet(cu talent) ar putea crea inspirat de orice situatie/senzatie/perceptie, aparent banala pentru ceilalti. Sper sa nu fie inoportuna aceasta interpretare, ce-i drept mai apropiata de un diagnostic decat de comentariul unui text, insa asa am vazut eu; pornind de la ieea ca lucrurile aparent complicate au o cauza mult mai simpla decat cea presupusa initial. Cu simpatie.

Maria, rondelul meu e modelat frumos in cuvintele tale, interpretarea ta atinge subtilitati hermeneutice si trimite sageti deductive cu varf inteligent,
asa ca imi permit doar cateva preecizari:
“obor” transmite si atmosfera, praful, ridicat ca o ceata, induce si acea vanzoleala – viermuiala mercantila,
si nu, nu la pasari m-am referit,
incluziunea “fetei cu albine” e una insolita, e si exploziva, distrugatoare (acul ingrozitor), dar are si rol catalizator (e lume multa atunci cand vine ea),
(nu e vorba de experiente personale decat in anumite si cu totul alte masuri)
am incercat, apoi, o mentinere a sensurilor duble, inca din strofa a doua, in care pe targoveti “ii dor vasele de sange”, nu sangele, deci e vorba de \"vase mai pline\" (aici e si o trimitere fulger, ca un clipit, spre ultimul catren) o presiune crescuta, de a carei cauza “fata cu albine” nu e straina – ca emotie erotica (in prim plan) sau cu vina indirecta, precum se expliciteaza in strofa a treia, prin roiul intepator, permutare a non-eliberarii (de aici, legatura si cu titlul),
acelasi dublu sens si la “tron” – “roi”, cu suspendarile de rigoare (mai ales la “…unde le vine”),

Dan, no problem, am observat, e ok, stiam ce ai vrut sa spui, si mie mi s-a mai intamplat,

Cornelia (Constantin?), ai dreptate, pare simplu, dar tu parca il faci un pic prea complicat,
interesanta perceptie, oricum, marturisesc faptul ca nu ma gandisem la asa ceva dar, daca asa ai vazut, cine stie, poate ca si inconstientul de/din mine incepe sa dea roade (miere)

Diana, e un zambet frumos comentariul tau, foarte aproape de un sens al versurilor,
nu ca inspiratie, insa,
declar solemn ca nu m-a intepat nici o albina inainte de a scrie rondelul, nici macar in cele mai intime momente,


Multumesc voua, cu drag, iertati tonul sagalnic si, mai ales, intarzierea