Dana Banu

mă gândeam astăzi, înainte de a scrie poezeaua aceasta, că dintre cei care mi-au populat copilăria nu a mai rămas nimeni lângă mine, au plecat cu toții

un moment m-am simțit pierdută în mijlocul unei autostrăzi cu foarte multe mașini trecând în viteză spre niciunde

asta e

în fond, dacă oamenii sunt marea mea dragoste nu văd de ce nu m-aș privi și pe mine cu tandrețe uneori:)

mulțumesc pentru aprecierea textului și vocii mele

titlul vechi \"secvențe vechi dintr-o copilărie de aur\" făcea referire la un timp \"de aur\" așa ni se spunea pe vremea aceea, că trăim într-o epocă de aur:) dar eu știu că tu ai ochiul proaspăt

și mai știu că a privi peste umăr, indiferent dacă o faci cu nostalgie perniciosă sau cu blegeala reumatică a anilor adunați între timp nu ajută la nimic

copilăria rămâne în noi atâta timp cât putem să deschidem ușa fără teamă oricui, cât timp nu dăm definiții, nu devenim categorici și zgronțuroși, cât timp ne (re)inventăm zilnic din propria cenușă(ca să spun așa, oarecum patetic și deloc, dar deloc, scorțos:))

am modificat titlul, aveai dreptate, sincer, nici mie nu îmi suna prea bine, nici varianta asta nu mă mulțumește dar mă mai gândesc...

dacă ai vreo variantă mai bună pentru titlu sunt cu ochelarii pe nas

încă o dată îți mulțumesc

PS: sper să ne vedem sâmbătă cu zâmbet și prietenie, fruntea sus, îți țin pumnii:)

salut

comentariul tău a intrat deodată cu răspunsurile mele

îți mulțumesc,

mă duc să îmi lipesc nasul de fereastră și să mă zgâiesc la tine cu deosebită simpatie(iar mi-a ieșit o rimă involuntară, nu știu ce se întâmplă în ultima vreme dar se pare că vorbesc în rime mai mereu, o fi chestie de vârstă:)))

Tudor Ioan, până la urmă nimeni nu ne dă afară din copilărie, asta e o țară unde toată lumea are dreptate, pâine fără cartelă și ciocolată în buzunare

eu mă bucur că am ajuns la 1.70 m intactă, să fiu a nefericirii de m-am schimbat prea mult:))până acum chiar dacă nu îmi mai pot permite să bat băieții pe motiv de eugenii uscate:))

mi-am adus aminte aici cu mare precizie gândurile care îmi treceau prin cap acum 20-30 de ani

îți mulțumesc pentru semnul de lectură și simpatia afirmată

Ioana Matei, ce naiba se întâmplă cu commurile tale?! când ți le lasă libere când ți le aruncă în offtopic, inexplicabil ce se întâmplă, părerea mea, îți mulțumesc pentru aproape

vă salut:)

cel mai mult și mai mult îmi place subtitlul,

\"marele reflux\" mi se pare prea măreț, refluxul simplu ar fi fost mai poezesc, părerea mea,

apocalipsa de cartier din final ridică textul și îi dă o culoare superbă

reușită gestica ta de aici, fandezi cu naturalețe și stil

salut:)

eu scriu poezii nu volume, când se vor aduna mai multe poezele scrise de mine despre bucurești mă voi gândi mai bine la ideea ta,
până una alta, în curând va apare încă un volum semnat dana banu în care scriu despre țara lui elian

sunt multe lucruri la care trebuie să mă gândesc în ultima vreme, le tot amân mereu pentru ziua de mâine...

îți mulțumesc pentru revenire,

comentariul tău a intra târziu, îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat,

ce pot să spun...

încerc în ultima vreme o stare de lehamite, din câte mă știu, de fiecare dată când trec prin starea aceasta schimb locul, de data aceasta sunt chiar curioasă unde mama norocului am să mai ajung:)) cred că prin Haiti

e enervant faptul că oriunde aș fi plecată abia aștept să mă reîntorc în București iar aici nu mă așteaptă nimeni și nu mai e nimic de văzut

aș fi vrut să fie altfel, Johny Răducanu spunea astăzi că bucureștiul a devenit un oraș de gagii, bineînțeles că are dreptate, Maestrul știe ce spune și nu vorbește niciodată degeaba,

îți mulțumesc pentru semnul de lectură, poate ne vedem sâmbătă la deko

numai bine, Amalia, numai bine

văd că ți-ai pus toate diacriticele acasă și ieși a doua oară în ochii lumii astăzi după luni de tăcere agonistică, bine ai revenit...

că nu puteam să trec prin poezea fără semn de lectură prietenesc:)

nu e rău, părerea mea, ești viu și vorbești aici despre șerpi și vânători exclamate

numai bine
ai grijă de tine(rima e din partea casei:))

recunosc, după ce am citit comentariul tău m-am dus fuguța până la biografia ta să văd anul nașterii:), înțelegându-l oarecum și văzându-te(abia acum) la kilometrii distanță de București pot să îți spun că nu cred în acest moment că voi fi dăruită de zei cu timp pentru pritoceala unui volum despre orașul acesta, dar cine știe, cine știe, am învățat în timp că nu e bine să spui niciodatului pe nume

am iubit Bucureștiul mereu, prima dată l-am văzut prin \'78 și de atunci am purtat mereu nostalgia metaforizantă(nedăruitoare de versuri cu har) pentru aglomerațiile urbane, apoi prin \'88 mi-am mutat reședința aici am trăit câțiva ani istorici și auriferi pentru biografia mea, după mineriade m-am retras dezamăgită la Cluj apoi am revenit prin 2000 în orașul acesta ce poartă în el o aură pe care doar cei care îl iubesc și îl știu o înțeleg, când eram încă tânăr student prin Franța îmi spuneam că voi cuceri luminile Bucureștiului cu prima ocazie, revenirile au fost inutile, Bucureștiul se afla deja cu toate felinarele stinse

mă aflu în acest moment totalmente dezamăgită, dar e doar un moment, am capacitatea de a mă regenara și mai știu că Bucureștiul rămâne unul dintre orașele ce se ridică din cenușă mai mereu

îți mulțumesc pentru semnul de lectură
și
îți trimit un semn de suflet de dincolo de sticla ferestrei care ne desparte

ai grijă de tine,

salut

de remarcat seriozitatea scriiturii Aidei Hancer și selecția reușită a textelor ce vor fi citite de Leonard sâmbătă

PS: ultima masă e ocupată, aviz amatorilor:)

Aida, Leonard, să ne auzim cu bine, vă țin pumnii

ca să răspund concluziei tale-rezumat....lasă că mâine scriu iar despre viori și accesorii(teniși, ochelari poate ajung să scriu și despre poșete cu strasuri și primăveri menopauzate atunci cu siguranță va fi ok pentru toată lumea:))

l-am ascultat astăzi pe Maestrul Johny Răducanu în timp ce spunea despre țigani și gagii, despre artiști și Bucureștiul nimicului de acum mi s-a făcut a exil autoimpus și am scris repejor textul aiesta în 2 minute(exagerez desigur, l-am scris în 10 sau 12 minute:))

mulțumesc pentru semnul de lectură, sper să ne vedem la deko sâmbătă la masa dinspre ieșire(sau intrare, depinde de unde te uiți:)), masa celor fără culoare:)

salut

Mahmoud Djamal, parcă îu ultima vreme poezioarele mele devin din ce în ce mai lungi:);

Amalia, îți mulțumesc pentru comentariile atât de elaborate pe care mi le lași mereu în pagină cu atâta deschidere față de litera mea;

hei, Bogdanule, nu știu dacă ți-am spus dar am eu o listă de cititori ai mei preferați, tu figurezi printre primii acolo, servus:)

vă mulțumesc

îți mulțumesc pentru generoasa apreciere,

sper să nu te dezamăgesc nici de acum încolo

să ne citim cu bine

salut:)

nu pot decât să zâmbesc(fără nicio umbră de ironie)

da, îmbrățișarea e un gest profund uman și fără umbră de artificial(martori stau prietenii mei pe care îi zăpăcesc de fiecare dată cu îmbrățișări:)), din păcate se confundă din ce în ce mai mult cu pupăturile convenționale

faină ideea, am trecut pe aici și îți las un semn de lectură

\"free hugs\":)

PS: mă duc să mă uit la clip

servus

cum spuneam, mâine voi privi cu mare atenție spre text și promit că extermin minutul cela(da\' înregistrarea rămâne:))

ai dreptate, ar trebui să scriem liber și dezinteresat, eu am scris astăzi la pariu și am câștigat, na na na na na na na na na na na na :)))

mulțumesc pentru revenire

de 222222222 de ori salut

mă uit mâine cu atenție și, dacă e, voi schimba,

hei, am scăpat ușor, nu ai dat cu pietre și nici nu ai scos flăcări pe nas, poate ai încercat o ironie...nooo, nu cred că e ironie că ar fi prea stângace

PS: fie vorba între noi, să nu mai spui la nimeni, cam slăbuț textu\' aiesta da\' mâine am să mai lucrez la el

salut

PS: fiecare cu fixu\' lui eu cu salutul tu cu amicalul:)

aici chiar îmi place de mine, fără nicio falsă modestie, mâine am să privesc cu o mai mare atenție peste text dar știu precis, încă de acum, că am reușit aici să vorbesc normal poezește

PS: am pus și un titlu englezit, nici nu îmi vine a crede, eheheeee, serios, chiar îmi place de mine:))

încă o dată îți mulțumesc pentru semnele de lectură

salut

uff, am câștigat pariul, am scris 10 texte într-o singură zi și mă gândesc că dacă eram mândru miner sau falnic șantierist aș fi avut o zi cu mult mai ușoară

cu siguranță mâine voi reveni asupra textelor de aici care s-au bucurat de comentariile voastre

Anghel Pop, îți mulțumesc pentru semnul deschis, mă duc să îți răspund și la comentariul celălalt apoi trag jaluzelele, a meritat efortul, hmmm, câștig întotdeauna pariurile:))

PS: nu uit să îți las aici și un bem-bem lângă ciocolata pitic:)(pentru cei care nu știu ce înseamnă bem-bem ăsta era un fel de fanta din Târgu-Mureș de acum 30 de ani:))