Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

secvențe dintr-o copilărie veche

2 min lectură·
Mediu
\"Photo

prin fereastra deschisă mă uit la mine cu zâmbet

adun pietricele în grădina cea roșie din spatele casei
primăvara miroase a busuioc uscat
un copil desculț aleargă după soare
zmeul uriaș de hârtie îl trage în sus după el
îl ridică deasupra acoperișurilor de tablă
deasupra caselor cu ochi adormiți
munții sunt verzi

la cină oameni obosiți
mănâncă în grabă din inima mea
îmi pun aureola pe cap și cu un fir de iarbă în colțul gurii
mă așez cuminte la rând
bunica spune că în Franța se dă pâine la liber(fără cartelă)
taci că ești bătrână îi spune mama privind cu teamă spre nori

e crăciun și ninge
anul acesta a murit tata
am dat foc bradului încărcat cu bomboane învelite în staniol
fratele meu Ion râde și își aruncă tablourile în flăcări
avem banane verzi pe bufetul din bucătărie
ne avem unul pe altul iar asta ne va fi îndeajuns

sora mea are părul foarte negru
e cu 20 de ani mai mare ca mine
a scris o carte de poezie
au repertizat-o într-un oraș din Moldova
e profesoară de limba și literatura română
are garsonieră și doarme pe jos
nu e fericită dar se va mărita în curând

peste drum locuiește o femeie cu părul roșu
fumează bea cafea și nu s-a căsătorit niciodată până acum
într-o zi am să îmi vopsesc și eu părul roșu
am să umblu prin lume cu un punct desenat cu stiloul pe vârful nasului
toți se vor minuna și vor scrie poezii despre el

s-a deschis un magazin nou cu mulți pantofi roșii în vitrină
în fiecare după-amiază când ai mei dorm
alerg să îi privesc seamănă cu cei din tabloul bunicii

nu îmi plac eugeniile uscate nici ferestrele vopsite pe jumătate în alb
la grădiniță am bătut iar niște băieți din cauza asta
educatoarea decupează din hârtie glasată puncte negre de rezervă pentru mine

vreau să ajung cât mai repede un om bătrân
m-am plictisit de copilărie
într-o zi voi avea o țară care va purta numele meu
acolo oamenii vor fi de hârtie
vor avea întotdeauna dreptate pâine fără cartelă
și buzunarele pline cu ciocolată

\"Photo

0156.818
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
356
Citire
2 min
Versuri
44
Actualizat

Cum sa citezi

Dana Banu. “secvențe dintr-o copilărie veche.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-banu/poezie/247475/secvente-dintr-o-copilarie-veche

Comentarii (15)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@tudor-ioan-bogdanTBTudor Ioan Bogdan
N-am înțeles niciodată cum de mă invidiau tovarășii de joacă, așa cum mi-au mărturisit mai târziu, pentru că eu aveam pistoale de plastic și centură de cowboy iar ei pistoale cioplite din bucăți de scândură. Mărturisesc că eu abia mi-am mai amintit de ele. Nu voi uita însă niciodată căluțul meu creat dintr-o botă de alun pe care îl chema Galben de Soare și bucuria plină, neumbrită, a zilelor de joacă în vârful dealului, cu cei mai adevărați prieteni pe care i-am avut vreodată. Eu n-am așteptat niciodată o țară a mea \"când voi fi mare\" ci m-am simțit cu timpul izgonit din tărâmul perfect al copilăriei. Cu simpatie, Tudor
0
Distincție acordată
@adela-settiASAdela Setti
\"prin fereastra deschisă mă uit la mine cu zâmbet\"

\"într-o zi voi avea o țară care va purta numele meu
acolo oamenii vor fi de hârtie
vor avea întotdeauna dreptate pâine fără cartelă
și buzunarele pline cu ciocolată\" - aici fetița îți întoarce privirea.

mi-a plăcut foarte mult acest text, pentru că este în întregime conceput în stilul și imaginile de care ar uza un copil

prin aceasta își păstrează și transmite nealterată prospețimea vârstei mici, cu înțelepciunea ei implicită

un tablou minunat vezi pe fereastră, elian
și eu la fel :) deci prima mea steluță de azi rămâne aici.

Adela, cu drag
0
@dana-banuDBDana Banu
Tudor Ioan, până la urmă nimeni nu ne dă afară din copilărie, asta e o țară unde toată lumea are dreptate, pâine fără cartelă și ciocolată în buzunare

eu mă bucur că am ajuns la 1.70 m intactă, să fiu a nefericirii de m-am schimbat prea mult:))până acum chiar dacă nu îmi mai pot permite să bat băieții pe motiv de eugenii uscate:))

mi-am adus aminte aici cu mare precizie gândurile care îmi treceau prin cap acum 20-30 de ani

îți mulțumesc pentru semnul de lectură și simpatia afirmată

Ioana Matei, ce naiba se întâmplă cu commurile tale?! când ți le lasă libere când ți le aruncă în offtopic, inexplicabil ce se întâmplă, părerea mea, îți mulțumesc pentru aproape

vă salut:)
0
@dana-banuDBDana Banu
comentariul tău a intrat deodată cu răspunsurile mele

îți mulțumesc,

mă duc să îmi lipesc nasul de fereastră și să mă zgâiesc la tine cu deosebită simpatie(iar mi-a ieșit o rimă involuntară, nu știu ce se întâmplă în ultima vreme dar se pare că vorbesc în rime mai mereu, o fi chestie de vârstă:)))
0
@aida-hancerAHAida Hancer
Vin in vizita.Poemul e sincer, nu creaza imagini ci mai degraba stari.M-am bucurat si m-a infiorat copilaria ta;ai privit melancolic si nostalgic , si nu te-ai rezumat doar la triri personale,ci mi se pare ca e vorba aici de o plasare in cadru, o racordare la timp si evenimente.Nu esti tu singura care elogiaza copilaria, nu prin asta \"se canta\" ea, ci chiar opozitia dintre inocenta-ludica a limbajului si fondul monocrom al timpului pe care il descrii evidentiaza foarte bine starile.Mi-a placut, nu mai trebuia s-o spun.Atat doar, sintagma din titlu\"copilarie de aur\", sau macar aurul ar putea fi elidate.Asa suna aproape banal, iar textul nu e nici pe departe unul \"usor\".Ar fi bine daca ai putea inlocui titlul.Cu drag,
Aida
0
@dana-banuDBDana Banu
am modificat titlul, aveai dreptate, sincer, nici mie nu îmi suna prea bine, nici varianta asta nu mă mulțumește dar mă mai gândesc...

dacă ai vreo variantă mai bună pentru titlu sunt cu ochelarii pe nas

încă o dată îți mulțumesc

PS: sper să ne vedem sâmbătă cu zâmbet și prietenie, fruntea sus, îți țin pumnii:)

salut
0
@dana-banuDBDana Banu
titlul vechi \"secvențe vechi dintr-o copilărie de aur\" făcea referire la un timp \"de aur\" așa ni se spunea pe vremea aceea, că trăim într-o epocă de aur:) dar eu știu că tu ai ochiul proaspăt

și mai știu că a privi peste umăr, indiferent dacă o faci cu nostalgie perniciosă sau cu blegeala reumatică a anilor adunați între timp nu ajută la nimic

copilăria rămâne în noi atâta timp cât putem să deschidem ușa fără teamă oricui, cât timp nu dăm definiții, nu devenim categorici și zgronțuroși, cât timp ne (re)inventăm zilnic din propria cenușă(ca să spun așa, oarecum patetic și deloc, dar deloc, scorțos:))
0
@magdalena-daleMDMagdalena Dale
Poemul are fluiditate purtându-mă într-o lume unde am simțit o ușoară nostalgie, chiar dacă vremurile poate nu au fost prea fericite...

Mi-a plăcut să ascult vocea ta caldă interpretându-l cu mici pauze de respirație și în tonalități diferite, cu o anumită muzicalitate care îi sporește farmecul. L-am ascultat de câteva ori, chemând amintiri pe undele glasului tău cald.

0
@dana-banuDBDana Banu
mă gândeam astăzi, înainte de a scrie poezeaua aceasta, că dintre cei care mi-au populat copilăria nu a mai rămas nimeni lângă mine, au plecat cu toții

un moment m-am simțit pierdută în mijlocul unei autostrăzi cu foarte multe mașini trecând în viteză spre niciunde

asta e

în fond, dacă oamenii sunt marea mea dragoste nu văd de ce nu m-aș privi și pe mine cu tandrețe uneori:)

mulțumesc pentru aprecierea textului și vocii mele
0
Din experienta proprie iti spun ca ciocolata in buzunare nu aduce nimic bun. Mai ales vara. Stiu, nu e vara, dar in tara te cred ca ar fi.

Te reconstruiesti din amintiri. Semi-idilic. Pozele sunt foarte bine alese.

Tablourile sunt coerente separat si fluente luate impreuna. Se vede mana experimentata, cand coerenta vine real-time si in viteza. Mi se pare ca prima scriitura a textului (daca nu cumva de cele mai multe ori e si singura) iti ia foarte putin. Oricum nu zic nimic nou pentru cineva :))

0
nimic nou pentru \"nimeni\", nu pentru \"cineva\".
0
@dana-banuDBDana Banu
ei, Bogdanule, te cred pe cuvânt când spui de ciocalata ceea

ce naiba o fi (semi)idilic aici nu îmi dau seama, ultima poză îmi place și mie mult, prima îmi pare cam lacrimogenă, tocmai voiam să o scot da\' acuma dacă spui tu că e ok o las

normal că scriu din prima și nu revin pe text decât la cererea expresă a cititorilor, dacă voiam să lucrez textul nu îl aruncam în atelierul virtual de aici(fie vorba între noi, am în sertar niște texte o minunăție și vreo 2 ciocolăți da\' mă abțin să le desfac aici și consum ca să nu mă fac prea mare:)))

servus, cititorule de dana banu ce ești,

PS: poate scrii o poezea despre punctul desenat cu stiloul pe vârful nasului meu, aaaa, să nu uit, ce e cu concluzia aceea rezumat? îți place versul sau e doar așa la întâmplare?:))

servus
0
@cornel-ghicaCGCornel Ghica
intr-un singur moment ating (obosit) \"fereastra deschisă\". \"mă uit la mine cu zâmbet\" dintr-o amintire desenata cu putine culori; o simplitate adusa mai aproape, atingandu-ma tacuta cu ce-a mai ramas de rostit iubind...
in tot acest timp \"educatoarea decupează din hârtie glasată puncte negre de rezervă pentru mine\".
fain

cu stima, blueboy
0
@dana-banuDBDana Banu
ehei, vecine, ehei, a trecut ceva timp de când nu te-am mai zărit pe agonia, mă bucur să te revăd cu semn de lectură în pagina mea

îți mulțumesc
0
normal ca imi place versul. Nu iau la nimereala copy/paste din text.

Cu punctul de pe nas mai vedem ;)

servus
0