Poezie
born in the heart of Transylvania
2 min lectură·
Mediu
am eu un ochean albastru prin care privesc mereu până hăt departe peste munții cei mari de acasă
dacă aprind lumini pe Champs-Elisees și pălăvrăgesc cu buchiniștii despre Panait Istrati
dacă prin Port-au-Prince alunec pasul spre cafeneaua din colț
sau prin Edirne fumez în bazar narghilele cu aromă de cireșe amare
surtucul meu cafeniu poartă mereu în buzunar lentile de schimb și-o carte poștală cu litere multe
dincolo de păduri e mereu seară străzile sunt pavate cu piatră cubică și multe cercuri
Transilvania se ascunde în fiecare nor alunecând suav deloc complicat peste acoperișul caselor mele
cel mai departe e însă Transilvania când trec prin București
aici trebuie să vorbești mult incoerent și fără perdele trandafirii să lovești înainte de a fi atacat
și să scoți hangerul la fiecare colț de stradă
aici găsești în Lipscani romi săltăreți cântând a portofele pierdute
prin ghetourile Ferentarilor e pace la Romană florăresele au studii universitare
scriitori de 2 minute își lustruiesc prin cluburi subpământene aura obosită într-o totală nebăgare de seamă
zâmbesc în soare mari cazinouri și cresc copii astmatici în umbră tainică de cartiere
mie nici că îmi pasă
noaptea ascult pescărușii iar prietenii mei au mai mereu o chitară pentru alungat realitatea
Transilvania este acolo unde eu privesc
printr-un ochean albastru cu lentile intacte
o port la rever ca pe o floare neinventată încă
ce dacă haina e mică și surâsul din ce în ce mai stingher
Transilvania este acolo unde eu poposesc preț de un vers un cântec sau un răgaz de moment
asculta poezia in lectura autoarei
dacă aprind lumini pe Champs-Elisees și pălăvrăgesc cu buchiniștii despre Panait Istrati
dacă prin Port-au-Prince alunec pasul spre cafeneaua din colț
sau prin Edirne fumez în bazar narghilele cu aromă de cireșe amare
surtucul meu cafeniu poartă mereu în buzunar lentile de schimb și-o carte poștală cu litere multe
dincolo de păduri e mereu seară străzile sunt pavate cu piatră cubică și multe cercuri
Transilvania se ascunde în fiecare nor alunecând suav deloc complicat peste acoperișul caselor mele
cel mai departe e însă Transilvania când trec prin București
aici trebuie să vorbești mult incoerent și fără perdele trandafirii să lovești înainte de a fi atacat
și să scoți hangerul la fiecare colț de stradă
aici găsești în Lipscani romi săltăreți cântând a portofele pierdute
prin ghetourile Ferentarilor e pace la Romană florăresele au studii universitare
scriitori de 2 minute își lustruiesc prin cluburi subpământene aura obosită într-o totală nebăgare de seamă
zâmbesc în soare mari cazinouri și cresc copii astmatici în umbră tainică de cartiere
mie nici că îmi pasă
noaptea ascult pescărușii iar prietenii mei au mai mereu o chitară pentru alungat realitatea
Transilvania este acolo unde eu privesc
printr-un ochean albastru cu lentile intacte
o port la rever ca pe o floare neinventată încă
ce dacă haina e mică și surâsul din ce în ce mai stingher
Transilvania este acolo unde eu poposesc preț de un vers un cântec sau un răgaz de moment
asculta poezia in lectura autoarei
044.016
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dana Banu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 259
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Dana Banu. “born in the heart of Transylvania.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-banu/poezie/246746/born-in-the-heart-of-transylvaniaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DBun prieten al meu, pictor născut prin Bistrița și strămutat fatalmente și definitiv la Paris, poposind voiajer prin România, m-a pus la grea misie, tocmai am pus pariu cu el în urmă cu câteva ceasuri(miza e uriașă, că altfel nu mi-aș sufleca mânecile surtucului patriotic cafeniu poezesc) că pot a scrie astăzi 10 poezii demne de atenție, am scris până acum 2 poezele și am postat tot două pe agonia, mai multe nu îndrăznesc că nu e cazul și nici regulamentul nu prezice de bine:)
se pare că ai băgat în seamă ambele texte și asta înseamnă că mi-ai fost de mare ajutor:))
până mîine mai am de scris 8 poezii dacă nu pierd pariul le voi introduce cu lingurița(adică două câte două) în fiecare zi pe agonia, sper să reușesc, ține-mi pumnii:)
încă o dată îți mulțumesc pentru semnele de îngăduitoare citire pe care mi le lași din când în când pe pagina mea
cum îți spuneam, ele chiar înseamnă mult pentru mine(dincolo de contextul de astăzi în care mă aflu într-un maraton poetic)
venind din partea unui autor ca tine, orice semn e bine primit
să ne citim cu bine, Vasile Munteanu,
cu respect,
se pare că ai băgat în seamă ambele texte și asta înseamnă că mi-ai fost de mare ajutor:))
până mîine mai am de scris 8 poezii dacă nu pierd pariul le voi introduce cu lingurița(adică două câte două) în fiecare zi pe agonia, sper să reușesc, ține-mi pumnii:)
încă o dată îți mulțumesc pentru semnele de îngăduitoare citire pe care mi le lași din când în când pe pagina mea
cum îți spuneam, ele chiar înseamnă mult pentru mine(dincolo de contextul de astăzi în care mă aflu într-un maraton poetic)
venind din partea unui autor ca tine, orice semn e bine primit
să ne citim cu bine, Vasile Munteanu,
cu respect,
0
APFrumos cantec despre Transilvania, cea inceata la nori si greoaie la pavaje, cu cetati in paragina si orase inierbite unde buchinistii sunt tineri revoltati care au abandonat filologia.
Da, aici totul e mai incet. Si poezia curge altfel.
Lent ca o curgere jemanfisista de nori peste acoperisuri medievale.
Da, aici totul e mai incet. Si poezia curge altfel.
Lent ca o curgere jemanfisista de nori peste acoperisuri medievale.
0
DBaici chiar îmi place de mine, fără nicio falsă modestie, mâine am să privesc cu o mai mare atenție peste text dar știu precis, încă de acum, că am reușit aici să vorbesc normal poezește
PS: am pus și un titlu englezit, nici nu îmi vine a crede, eheheeee, serios, chiar îmi place de mine:))
încă o dată îți mulțumesc pentru semnele de lectură
salut
PS: am pus și un titlu englezit, nici nu îmi vine a crede, eheheeee, serios, chiar îmi place de mine:))
încă o dată îți mulțumesc pentru semnele de lectură
salut
0
plăcută acestă față-verso a trecerii prin lume, urbanismul (nu-i spun capitalism pentru a nu genera confuzii, mai există \"urbe\" în care te poți simți pe deplin uman... ) acesta văzut parcă prin vitrina unui anticariat și, din cauza privirii îndelungate, luminile încep a se estompa, contururile a se amesteca, ochii a lăcrima și a clipi des, motiv pentru care sfârșim prin a înlocui ceea ce vedem cu acel-ceva-care-știm-noi-cum-era.
cu plăcerea lecturii,