Poezie
îndepărtare
1 min lectură·
Mediu
treceau prin lumi nepământene într-o seară de aprilie stins
înmănușate doamne cu părul coborând în inele
conversații anoste preludii finețuri cu glanț
naivitatea murind într-un colț de hazard
șovăielnic și tandru plictisul aluneca în spirale
două lingurițe pline vârf cu viață cuminte
trei cărți poștale zgomot de fond și-o singură moarte
tu din ce în ce mai departe
cântând aceeași serenadă la trompetă mereu
ceață pe mare prefigurând finalul
memoria te refuză din nou
un du-te-vino fără oprire și numele tău mai străin cu o literă
spre dimineață un rest din ziua de ieri te oprește din drum
anotimpuri ostile alunecând peste ape
la răspântii cresc din nisipuri castele suave
depărtărilor noastre popas pe drum spre niciunde
din carnea fragedă a pământului
tocmai se naște
steaua ce va cădea într-o zi deodată cu noi
0105288
0

steaua ce va cădea într-o zi deodată cu noi\". Bucurii noi, cu cercuri de ape-n aproape-departe, cu sanatate si ascultare-n toate...