pacientul unui veac muribund

din cercurile tale, iau cercul tacerii pe care fac noduri cu poeziile prietenilo. azi am facut un nod foarte consistent, semn ca la mine poemul acesta a ajuns intreg, bun de scrijelit pe zidul Citadelei. Asta-i intrebarea-manifest \"înainte de a se naște
am rupt lanțuri și am fugit mereu spre partea nevăzută a lumii
atunci pentru ce mă întreb
orașele noastre pe care ni le-am dorit
pentru care am sângerat întreg și fără prihană
cu vârstele noastre cu tot
au luminile stinse\"

ei, Iann, eram sigură că ai să apari:))

prietene, întrebările au întotdeauna răspunsuri și dacă nu le au le găsim, le inventăm, facem cercuri, le aruncăm în lume și apoi
\"ne scurgem încet dar sigur
spre uitare tăcere și moarte \"

părerea mea,

PS: textul e în construcție, nu știu care variantă ai citit-o, ideea e că deocamdată tot tai, lipesc, adaug, poate mâine îl șterg, mă mai gândesc...

în fond, și mâine e o zi

mulțumesc,

inca nu au ajuns la tine cercurile mari de pe plaja. ti le voi trimite cu pescarusul ranit de la far... acolo e vorba de textele astea nascute vii, din care nu mai tai nimic... le pui scutece, le alaptezi, le cresti... dar nu revii... chiar si erorile-s mai importante ca finisarile... au respiratie... au aroma... precul \"r\"-ul acela lipsa din \"prietenilor\"... nu am folosit litera \"r\" pentru ca in formula impartirii, \"r\" este \"restul\" si impartirile-s frumoase daca-s intregi.... unde sunt resturi apar certurile pentru ele... eu am citit varianta \"cu cordonul netaiat\" am sapat-o pe zidul Citadelei... o vei gasi acolo... vei vedea ca vor fi multe citiri, multi prieteni, si de data asta nu vei mai da inapoi... si-n sambata de langa 12 martie o vei citi... ti-as citi-o eu, dar are in ea prea multe emotii...

m-ai strigat ?

da

și ai venit

vezi ce simplu e?

O poezie bună, pentru că din punct de vedere stilistic este construită bine, mesajul se transmite și el, ideea este susținută.
Acum o părere micuță, sunt prea multe conjuncții și prepoziții, și afectează nivelul fonetic. (aglomerează textul inutil), dar este doar o părere.

te salut și \"\"am rupt lanțuri și am fugit (...) spre partea nevăzută a lumii\" (cel mai bun vers, adică mie mi-a plăcut cel mai mult :)

îți mulțumesc

ai tu un fel al tău(cu ochelarii pe nas) de a privi spre poezie

te salut și eu(fără ochelari:))

prietenul atmosferei poemelor tale. Al unei ciudate dezabuzări responsabile petrecută în înserarea în care lava se pătrunde de lună. Ador acestă înstrăinare a incertitudinii ferme. Vîrsta aceea lălîie, ușor somnambulă. Blîndețea neputințelor arborată în bernă.

N-am crezut vreodată c-am să iubesc poeziile care se termină în moarte.
Nu-ți iubesc poezia aceasta. Îți urăsc poezia aceasta, dar e superbă poezia aceasta, dar mă doare poezia-ți, o simt cum îmi sfâșie bucăți mari de lacrimă pe care nici nu mai am vreme să le picur...
Eu, cel cu certitudinea vieții eterne întru Cristos, plâng cu cei ce plâng în poezia ta, cu tine și toți prietenii tăi.
Am cu mine o desagă goală și-s tot timpul flămând, mă luați și pe mine? Că iar s-a scris despre mine, plecatul, dezrădăcinatul, stigmatizatul, sângeratul.
Superb poem, Dana.
Arde-ne Doamne în inimi Învierea-ți să nu ne mai sfâșie atâta moarte.
Iartă-mi zbuciumul, m-a răvășit ce-ai scris.
Cu drag și citire,

Cornel Traian Atanasiu, sunt onorată de trecerea ta, un cititor ca tine mă onorează,

Romulus, te trec pe listă...

vă mulțumesc

Când am scris comentariul, după ce am citit poemul, în grabă n-am observat lista de prieteni, (sau nici n-a fost acolo?).
Sunt însă profund onorat să-mi văd cochilia de litere, printre prietenii tăi.

Mulțumesc.

am scris lista în timp ce tu scriai comentariul, gând la gând se pare, te-am luat și pe tine la drum:)

eu îți mulțumesc

am scos lista cu numele prietenilor pentru că era incompletă, dacă ar fi fost să îi trec pe toți ea ar fi depășit cu mult în lungime textul poeziei:))

oricum, Romulus, important e că știi deja că ești trecut acolo, că te-am luat cu noi...

persoana intai plural e pretentioasa in poezie. mai ales cand e vorba de o strofa ca cea de-a doua din textul tau. e un pic \"pompoasa\" sau \"moralista\". oricum e un text asa, mai mult decat nostalgic.

ei, acum nu tot ce scriu e genial, Claudiule, mai iau și eu o pauză:))

în rest, vezi și tu, unora le place, altora nu, asta e bine și firesc

mulțumesc de semn

PS: sincer și mie mi se pare ușor pompieristică faza cu certificatele de naștere din strofa 2 dar așa a venit așa o las