siberiană depărtare a mea

Un text fluid, construit bine. Figurile de stil echilibrate, nu îngreunează poezia. Spațiul poetic este bine delimitat, singurele entități fiind autorul și cititorul. Începutul este forte, finalul echilbrează poezia, și astfel mesajul/ideea se tranmite fără distorsiune.
Mi-a plăcut.

sa fie mesajul poeziei tale imbracat in catifea blanda si cand o mangai in raspar,...\"Asteptandu-l pe Godot\"?

Este un drum care se coboară, este depărtare, este așteptare, și este târziu, nu știu de ce de multe ori e prea târziu...
Îmi place cum ai transmis mesajul, este o poezie puternică... târzie..
Mi-ar fi plăcut mai mult, dacă versul 4 nu ar fi existat, îmi pare în plus.
Iar sfârșitul strofei a treia îmi pare prea încărcat de acele repetiții.
Ce zici? Poate dacă ai scoate un „încă”, mai ales că este din nou și în ultimul vers?
Deosebită este imaginea creată în strofa a doua!
Este una din poeziile tale tare reușite!
Am mai trecut, și mai trec!

Andreea, îți mulțumesc pentru apreciere;

Maria, Maria, aici este o poezie și atât, cuvinte, doar cuvinte;

Lucia, v4 e prea apropiat încă de mine ca să renunț la el, poate mâine... dar mă gândesc să cedez un \"încă\" dacă îmi spui răspunsul la ghicitoare:)

încă o dată, mulțumiri de la castel:)

de la tine n-as vrea sa aud ca o poezie e doar apasata de cuvinte si atat...daca ar fi asa, n-ar mai fi o sarbatoare a sufletului,...ca-i vesel sau trist...nu-mi vine sa cred ca poezia e o tehnica de scris, as trece dureros de la amagire la dezamagire...

De-ar fi doar cuvinte si haos complet tot exista ceva care strange intr-un cadru-peisaj: \"e întuneric e frig și desigur pustiu\" (care-l vazuse ghicitoarea in plus, sa-i iasa ghicitoarea) si-n inocenta (esenta lumii lui elian): \"sunt vremuri târzii
privește numai cum se zbat în carnea lumii
inocențe stranii lumini șerpuind\"... fractal inocent intr-un fulg... cazand pe-o piatra alba...

Maria, această poezie e o stare, am scris-o, nu o pot interpreta sau explica, îmi cer iertare, vorbeam înainte doar despre această poezie nu generalizam, nu cad eu niciodată în păcatul acesta...nu știu însă în ce măsură starea e acoperită de cuvinte aici, asta rămâne să o judecați voi, cu prietenie și sperând să nu te dezamăgesc;

Iann, Iann, blând-aspru cititor al meu, cuvinte, haos, incertitudini, multe sunt de spus dar până la urmă rămâne esența, da, acea inocență mereu căutată, negăsită mereu

mi-e drag să vă știu și să vă văd atât de aproape de cuvintele mele

elian

Nu înțeleg ce faci, tu citești poezia, sau comentariile?
EU sunt ghicitoare?? De ce jignești dacă nu știi despre ce e vorba?
Am spus de versul 4, și Dana cred că a înțeles foarte bine de ce!(Auzi, să-mi iasă ghicitoarea...)
Din \"siberiană depărtare a mea\", se înțelege că e întuneric, frig, și pustiu, iată, de aceea!

sper ca gluma din răspunsul meu pentru tine să nu te fi supărat, crede-mă era una inocentă...îmi cer sincer scuze dacă a fost fără de har

mai sper ca Iann să nu răspundă, ar începe aici o dispută inutilă...

vă mulțumesc

o seară bună

Na că ți s-a întâmplat, să te înveți minte româncutzo.

Na că ți s-a întâmplat, să te înveți minte româncutzo.

româncuțule, mulțam de repede semn numai de mine înțeles

o seară bună

să nu faci pipi niciodată
cu vântu-n față, că-i necaz:
ți-ajunge gheața rezultată
în întregime în obraz.
:)

Dan Norea, am să îmi notez sfatul tău și desigur voi ține cont mereu de el:)

duminică frumoasă