Poezie
5 cântece pentru adus cuvintele înapoi
2 min lectură·
Mediu
1.
se mai întâmplă
nu îmi folosesc la nimic cuvintele pe care nu reușesc să le spun
în ultimul timp aprind lumina inutil nu mai sunt aici
stau în fața unei zile pe care nu mi-o doresc ea tace și mă privește absentă
ca o femeie încă frumoasă ca un bărbat bătrân puțin trist
o singură zi care se tot repetă aceeași indiferentă și perfectă zi
nu cu siguranță nu e așa
nu începi să iubești lucrurile sau oamenii doar atunci când le pierzi
începi doar să îți iubești disperarea grețoasă plictisul ochii încercănați ridurile și rictusurile
ce nu e iubit la lumina zilei rămâne la fel de neiubit și în întunericul nopții
nu trebuie să curgă sânge pentru ca să poți scrie și spune cuvinte
nu trebuie să locuiești în anxietate sau în depresie ca să poți striga despre moarte
nu trebuie să se întâmple nimic toate cuvintele ne locuiesc
atunci când pleacă de la noi e semn că nu mai suntem o casă primitoare
2.
eu nu scriu poezii
Sălbăticiunea Mea doar naște uneori semne
bune pentru îmblânzit Orașul în care trăiesc singură
mereu am fost mireasa din somnul cuiva și mereu am stat
decorație ieftină la pieptul răniților în războaie secrete
3.
o, tinerețe a mea în armură strălucitoare
până aici ai călătorit alături de mine și nu te-am iubit dar m-ai adorat
nu te-am căutat și nu te-am dorit dar m-ai tulburat îndeajuns
pentru ca să pot renunța și la tine acum
4.
aproape bătrân
cât de mult mi-am dorit senectutea albul pletelor și odihna ei
mereu i-am alergat în întâmpinare cu un pachet sub braț
în care păstram cu o tămăduitoare speranță și cu multă grijă
tutun fotografii sepia cartoline și-o pipă din spumă de mare
cred că nu voi ajunge niciodată la ea dar sunt deocamdată
un om aproape bătrân iar asta ar trebui să îmi fie îndeajuns
o jumătate de drum e mai mult decât nimic
5.
cuvinte cuvinte doar alte și alte cuvinte
e bine că nu am văzut ruinele caselor prin care am trecut
nici ochii stinși ai oamenilor pe care i-am părăsit la timp mereu nepotrivit
e bine că sap galerii subpământene pentru orbi
și că uneori cânt cu voce tare și puternică pentru surzi
ascultă poezia în lectura autoarei
se mai întâmplă
nu îmi folosesc la nimic cuvintele pe care nu reușesc să le spun
în ultimul timp aprind lumina inutil nu mai sunt aici
stau în fața unei zile pe care nu mi-o doresc ea tace și mă privește absentă
ca o femeie încă frumoasă ca un bărbat bătrân puțin trist
o singură zi care se tot repetă aceeași indiferentă și perfectă zi
nu cu siguranță nu e așa
nu începi să iubești lucrurile sau oamenii doar atunci când le pierzi
începi doar să îți iubești disperarea grețoasă plictisul ochii încercănați ridurile și rictusurile
ce nu e iubit la lumina zilei rămâne la fel de neiubit și în întunericul nopții
nu trebuie să curgă sânge pentru ca să poți scrie și spune cuvinte
nu trebuie să locuiești în anxietate sau în depresie ca să poți striga despre moarte
nu trebuie să se întâmple nimic toate cuvintele ne locuiesc
atunci când pleacă de la noi e semn că nu mai suntem o casă primitoare
2.
eu nu scriu poezii
Sălbăticiunea Mea doar naște uneori semne
bune pentru îmblânzit Orașul în care trăiesc singură
mereu am fost mireasa din somnul cuiva și mereu am stat
decorație ieftină la pieptul răniților în războaie secrete
3.
o, tinerețe a mea în armură strălucitoare
până aici ai călătorit alături de mine și nu te-am iubit dar m-ai adorat
nu te-am căutat și nu te-am dorit dar m-ai tulburat îndeajuns
pentru ca să pot renunța și la tine acum
4.
aproape bătrân
cât de mult mi-am dorit senectutea albul pletelor și odihna ei
mereu i-am alergat în întâmpinare cu un pachet sub braț
în care păstram cu o tămăduitoare speranță și cu multă grijă
tutun fotografii sepia cartoline și-o pipă din spumă de mare
cred că nu voi ajunge niciodată la ea dar sunt deocamdată
un om aproape bătrân iar asta ar trebui să îmi fie îndeajuns
o jumătate de drum e mai mult decât nimic
5.
cuvinte cuvinte doar alte și alte cuvinte
e bine că nu am văzut ruinele caselor prin care am trecut
nici ochii stinși ai oamenilor pe care i-am părăsit la timp mereu nepotrivit
e bine că sap galerii subpământene pentru orbi
și că uneori cânt cu voce tare și puternică pentru surzi
ascultă poezia în lectura autoarei
0145.795
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dana Banu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 380
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 42
- Actualizat
Cum sa citezi
Dana Banu. “5 cântece pentru adus cuvintele înapoi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-banu/poezie/1804111/5-cantece-pentru-adus-cuvintele-inapoiComentarii (14)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LMcontinuitate de stil, rafinament si bun gust al cuvintelor.
te citesc in tăcere si simțire,
thais
te citesc in tăcere si simțire,
thais
0
ASorice cuvant construieste imagini de neuitat, fie ca il cantam sau nu. cele 5 cantece ale tale lasa urme.
ai dreptate
nu începi să iubești lucrurile sau oamenii doar atunci când le pierzi
începi doar să îți iubești disperarea grețoasă plictisul ochii încercănați ridurile și rictusurile
ai dreptate
ne indragostim de tineretea noastra si plangem cu pletele albe peste ea, o acoperim ca sa nu mai poata pleca
ai dreptate
nici un cuvant care lasa urme nu poate exprima ceea ce simtim
alaturi,
as
ai dreptate
nu începi să iubești lucrurile sau oamenii doar atunci când le pierzi
începi doar să îți iubești disperarea grețoasă plictisul ochii încercănați ridurile și rictusurile
ai dreptate
ne indragostim de tineretea noastra si plangem cu pletele albe peste ea, o acoperim ca sa nu mai poata pleca
ai dreptate
nici un cuvant care lasa urme nu poate exprima ceea ce simtim
alaturi,
as
0
DBvă mulțumesc pentru că ați avut răbdare nu doar să citiți ci și să îmi lăsați aici semne despre lectura voastră
dacă poezia mea v-a intrat în atenție pentru mine este desigur un câștig, vorbesc despre faptul că îmi confirmați bănuiala că nu vorbesc singură câteodată
repet aici zisa unui prieten de-al meu, nu cânt frumos da\' cânt tare să se audă:))
încă o dată
vă mulțumesc,
dana
dacă poezia mea v-a intrat în atenție pentru mine este desigur un câștig, vorbesc despre faptul că îmi confirmați bănuiala că nu vorbesc singură câteodată
repet aici zisa unui prieten de-al meu, nu cânt frumos da\' cânt tare să se audă:))
încă o dată
vă mulțumesc,
dana
0
TRDistincție acordată
Dana, tu stii de fapt ca \"se intampla intotdeauna\" Multi simt, sunt constienti de asta, chiar daca nu se pot exprima, iar celor care intr-adevar \"pun pe hartie\" - expresie si ea pe cale sa devina, daca n-a facut-o deja, o fotografie sepia sau cartolina ingalbenita- doar le sporeste tristetea, consemnarea neaducandu-le nici o alinare.
Indiferent daca am fost sau nu o casa primitoare, cuvintele, atunci cand pleaca, (randunele parasindu-si vechiul cuib pt a nu se mai intoarce) ne lasa intotdeauna schimbati. Mostenirea lor ramane, iar \"arhitectura\" , prin RE-memorare devine mereu alta, nu ingheata static, conservandu-si ultima impresie/atitudine/ sentiment/ emotie/ neputinta/ furie/ regret/ fior etc...
Concluzie 1. ce nu e iubit la lumina zilei rămâne la fel de neiubit și în întunericul nopții
Din perspectiva salbaticiunii cu prea multa simtire, acuitatea cu care-si inzestreaza semnele, depasindu-si sau mai degraba incalcandu-si firescul este un nedorit blestem, de care incearca sa se scuture oniric (singura posibilitate ramasa)
Concluzie 2 \"mereu am fost mireasa din somnul cuiva \"
Cu totii ne pierdem armura; n-am stiut sa ne-o facem credincioasa ( ea oricum era) dar, inca o data, TREBUIA sa facem asta? sa o tratam ca pe o norma, denaturand-o?
Concluzie 3 \"nu te-am iubit dar m-ai adorat\"
Daca tineretea ne insoteste/ ne-a insotit senectutea ne asteapta; de ce s-ar grabi?
Concluzie 4 \"o jumătate de drum e mai mult decât nimic\"
Uitarea, croindu-si neincetat galeriile de cartita. Fiindca vine din interior (subpamantean) numai asa reusim sa scapam de ruinele sub a caror temelie sapa.
Concluzie5 \"cuvinte cuvinte doar alte și alte cuvinte\"
Indiferent daca am fost sau nu o casa primitoare, cuvintele, atunci cand pleaca, (randunele parasindu-si vechiul cuib pt a nu se mai intoarce) ne lasa intotdeauna schimbati. Mostenirea lor ramane, iar \"arhitectura\" , prin RE-memorare devine mereu alta, nu ingheata static, conservandu-si ultima impresie/atitudine/ sentiment/ emotie/ neputinta/ furie/ regret/ fior etc...
Concluzie 1. ce nu e iubit la lumina zilei rămâne la fel de neiubit și în întunericul nopții
Din perspectiva salbaticiunii cu prea multa simtire, acuitatea cu care-si inzestreaza semnele, depasindu-si sau mai degraba incalcandu-si firescul este un nedorit blestem, de care incearca sa se scuture oniric (singura posibilitate ramasa)
Concluzie 2 \"mereu am fost mireasa din somnul cuiva \"
Cu totii ne pierdem armura; n-am stiut sa ne-o facem credincioasa ( ea oricum era) dar, inca o data, TREBUIA sa facem asta? sa o tratam ca pe o norma, denaturand-o?
Concluzie 3 \"nu te-am iubit dar m-ai adorat\"
Daca tineretea ne insoteste/ ne-a insotit senectutea ne asteapta; de ce s-ar grabi?
Concluzie 4 \"o jumătate de drum e mai mult decât nimic\"
Uitarea, croindu-si neincetat galeriile de cartita. Fiindca vine din interior (subpamantean) numai asa reusim sa scapam de ruinele sub a caror temelie sapa.
Concluzie5 \"cuvinte cuvinte doar alte și alte cuvinte\"
0
DDCuvintele importante despre poem au fost spuse... eu am luat \"Ezact\" cat mi-a ingaduit sufletul!
\"aproape bătrân\"
cât de mult mi-am dorit senectutea albul pletelor și odihna ei
mereu i-am alergat în întâmpinare cu un pachet sub braț
în care păstram cu o tămăduitoare speranță și cu multă grijă
tutun fotografii sepia cartoline și-o pipă din spumă de mare
cred că nu voi ajunge niciodată la ea dar sunt deocamdată
un om aproape bătrân iar asta ar trebui să îmi fie îndeajuns
o jumătate de drum e mai mult decât nimic\"
....................................................
nu trebuie să curgă sânge pentru ca să poți scrie și spune cuvinte
nu trebuie să locuiești în anxietate sau în depresie ca să poți striga despre moarte
nu trebuie să se întâmple nimic toate cuvintele ne locuiesc
atunci când pleacă de la noi e semn că nu mai suntem o casă primitoare
\"aproape bătrân\"
cât de mult mi-am dorit senectutea albul pletelor și odihna ei
mereu i-am alergat în întâmpinare cu un pachet sub braț
în care păstram cu o tămăduitoare speranță și cu multă grijă
tutun fotografii sepia cartoline și-o pipă din spumă de mare
cred că nu voi ajunge niciodată la ea dar sunt deocamdată
un om aproape bătrân iar asta ar trebui să îmi fie îndeajuns
o jumătate de drum e mai mult decât nimic\"
....................................................
nu trebuie să curgă sânge pentru ca să poți scrie și spune cuvinte
nu trebuie să locuiești în anxietate sau în depresie ca să poți striga despre moarte
nu trebuie să se întâmple nimic toate cuvintele ne locuiesc
atunci când pleacă de la noi e semn că nu mai suntem o casă primitoare
0
DBsunt obosită aici, Traianule, sunt doar foarte obosită, atâta tot...
comentariul tău mi-a adus aminte de mine iar asta mă întristează la culme și chiar nu vreau că e octombrie doar la început și e toamnă arămie-aurie și e și un soare uriaș
așa că mă duc pe afară, la aer, cât mai departe de cuvintele mele de aici pe care tu le-ai văzut atât de bine
nu înainte de a-ți spune un atât de previzibil
mulțumesc, cititorule de danabanu-uri care ești
kalp, bătrâne, prezența ta aici mă onorează și bucură(altceva habar n-am ce să îți mai spun pe moment)
salut, băieți,
să ne citim cu bine,
elian
comentariul tău mi-a adus aminte de mine iar asta mă întristează la culme și chiar nu vreau că e octombrie doar la început și e toamnă arămie-aurie și e și un soare uriaș
așa că mă duc pe afară, la aer, cât mai departe de cuvintele mele de aici pe care tu le-ai văzut atât de bine
nu înainte de a-ți spune un atât de previzibil
mulțumesc, cititorule de danabanu-uri care ești
kalp, bătrâne, prezența ta aici mă onorează și bucură(altceva habar n-am ce să îți mai spun pe moment)
salut, băieți,
să ne citim cu bine,
elian
0
ȘCin poezia asta dana banu vorbeste din punctul in care a ajuns. se intoarce pe calcaie si vede
/...sunt deocamdată
un om aproape bătrân iar asta ar trebui să îmi fie îndeajuns
o jumătate de drum e mai mult decât nimic/
e o yicere frumoasa si curgatoare. cuvintele vin unele dupa altele fara discordanta. parca se tin de mana si merg in sir indian in inima cititorului.
frumoasa lectura
/...sunt deocamdată
un om aproape bătrân iar asta ar trebui să îmi fie îndeajuns
o jumătate de drum e mai mult decât nimic/
e o yicere frumoasa si curgatoare. cuvintele vin unele dupa altele fara discordanta. parca se tin de mana si merg in sir indian in inima cititorului.
frumoasa lectura
0
SPe preferata mea dintr-un text merituos
0
ALasta-i o poezie care te învață să taci.
superbă.
superbă.
0
paragraful 2:am stat(sunt)decorație ieftină la pieptul răniților în războaie secrete, imi place cel mai mult.
5 cantece pentru adus cuvintele inapoi, inapoi de unde? retorica sau nu, e clar ca plecasera undeva la o plimbare prin octombrie, poate.
mcm