de pe acoperisul lumii,
de unde stau de-un timp si privesc,
au inceput sa curga lacrimi
ce nu stiam ca si din noapte cresc.
si cum stamteam simtind fierbinteala de gheata
a lacrimelor din foc
oare-ai sa stii vre-o data ce simt azi?
hm... nu prea cred, dar ce rost ar avea ... ?
totul s-a dus, povestea noastra s-a sfarsit
ca destramata de o zana rea.
mai stii acele zile-n care
ploua
am renuntat demult sa mai traiesc in vise,
si astazi stiu ca rost nu are
sa te intrebi \"cum ar fi fost?\", trecutu-i mort,
iar peste stix nu-i trecatoare.
si totusi, ma intreb cum ar fi
e iunie si ploua...
in alte veri in iunie ploua cu soare,
dar iunie acesta isi plange soarele plecat
in alte luni de vara tarzie.
a plouat inca din mai,
ce mai a mai fost, fara caldura,
iar
\"e simpatica!\", imi spuse ea,
\"simpatica\", atata tot?
ce poate fi mai pur ca un ... gandac?
acel gandac esti tu, sunt eu ...
si mie, drept sa-ti spun, gandacii imi plac!
\"simpatica\" e o
sunt micul centru al acestui vast univers.
sunt mica furnica ce-l cara in spate.
sunt vantul cel crunt ce-i mangaie fata
sunt ?
esti?
ai fi putut sa-mi fii univers?
mi-ai fi luat lucirea
mi-am cautat zadarnic cuvintele
dar ele au fugit de mine
si iata-ma vorbind fara cuvinte,
asa e poate mai bine!
rima a inceput sa ma irite,
asa ca am s-o las dracu\' de rima
si-am sa vorbesc
cum ar fi daca in loc de cuvinte as scrie cu suflet?
iar pana as umple-o de durerea din el!
s-ar preschimba durerea-n soapte
si ar vorbi in culori de otel.
mii de fascicule de lumina
Am visat un vis, dar visul s-a stins....
si am vazut lumea cu ochii deschisi.
Iar lumina ei m-a orbit,
m-a orbit nepatrunsul intuneric
ce se-ascundea in lumina.
M-au durut ochii, dar nu erau
doua picaturi de roua,
asteptau soarele ucigas,
dar cata vreme stateau pe aceeasi petala
una spuse catre cealalta, pe un ton ciuclumbash:
\"buna dimineata, picatura de roua!\".
\"buna
\"un gandac ...
ce poate fi asa de minunat intr-un ... gandac?
ce are el de-i minunat?\"
ma intreba un gand pierdut de sub control,
un gand ce se vazuse ... gol.
\"pai, un gandac ...\", am dat
totul...
atat de cuprinzator cuvant
cu simplul rol de a trage linia dincolo de care nimic
sens nu mai are.
am invatat ca logica lumii este batuta
si dincolo de ea este o alta logica mai
si uneori, ma-ntreb daca existi,
si uneori ma-ntreb pe unde esti,
esti trista oare undeva,
ori fericita ca-n povesti?
esti tu aive, ori doar visu-mi
te-a inventat smulgand durerii
sufletul
e sfarsit de septembrie si a-nceput sa ploua,
iar ploaia ma face oarecum melancolic si trist ...
iar norii imi lasa in suflet povara
lacrimilor de-ametist.
se-ntuneca mai devreme, iar noptile
a apus in spate-mi un Soare de foc
si a stins si ultima raza pierduta
iar in apusul de primavara tarzie
sperantele au plans o iubire trecuta
iubirea s-a stins, se naste iubirea
a apus
luciri de intuneric in oglinzi de lut ars,
straluciri de stele stinse de ape din lacrimi uscate,
caderea punctului material inspre varfuri de plan inclinat
si toate acestea doar pentru ca ploua cu
DS