Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Caderea

1 min lectură·
Mediu
Am visat un vis, dar visul s-a stins....
si am vazut lumea cu ochii deschisi.
Iar lumina ei m-a orbit,
m-a orbit nepatrunsul intuneric
ce se-ascundea in lumina.
M-au durut ochii, dar nu erau ochii mei.
ochii mei erau inchisi, pe cand acestia nu.
cu siguranta nu erau ochii meii,
dar atunci ...
ai cui erau oare?
si sufletul meu a vrut sa se-ndrepte
catre discul de sus, alb, de lumina...
si a zburat si l-am vazut plecand,
si desi stiam ca se va intoarce,
am plans!
o prima lacrima in care lumina
a nascut spontan mii de curcubee
mi-a ars praful de pe o pleoapa inchisa
si s-a prabusit cu zgomot ...
in tina.
iar sufletul meu se-ndrepta inspre Soare
si radea plangand o idee
iar eu plangeam razand de himera
ce eram eu,
acel ce cadeam!
002266
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
138
Citire
1 min
Versuri
25
Actualizat

Cum sa citezi

dan stancu. “Caderea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-stancu/poezie/87823/caderea

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.