Poezie
tot haddes
1 min lectură·
Mediu
si uneori, ma-ntreb daca existi,
si uneori ma-ntreb pe unde esti,
esti trista oare undeva,
ori fericita ca-n povesti?
esti tu aive, ori doar visu-mi
te-a inventat smulgand durerii
sufletul meu, in asta lume
cautator al invierii?
e o perpetua-nserare,
iar cerul parca naste lacrimi
ce se-ntalnesc pierdute-n mare
cu alte picaturi de patimi.
e rosu ceru-n departare
iar catre miaza-zi e noapte
se-ascund iesitele din mare
sirene-n soapte.
se-aude valsul ploii reci
peste golitele stanci moarte
se-aude plansul cel din veci
si doar atat, in noapte.
s-a preschimbat marea in cer
si numai catre-apus departe,
se mai zareste dunga de lumina
a orizontului topit de moarte.
oare-am murit? cand am fost viu?
oare-am simtit candva trairea?
iar daca nu, atuncea-s mort ...
si mi-am plecat privirea.
001994
0