Poezie
jucării amoroase
2 min lectură·
Mediu
de fiecare dată când sună telefonul mă gândesc
că nu respecți regulile
că fumezi în parc și spațiile închise de guvern
că nu accepți morala creștină sau folclorul industriei
porno
am nevoie la baie
te iubesc de parcă m-aș iubi pe mine
dar cu și mai mare dorință
ca atunci când vine cineva îți taie picioarele și-ți spune
bucură-te că nu vei mai putea merge vreodată
între timp m-am lăsat de fumat
nu-mi puteam stăpâni lacrimile
de parcă mă obișnuisem cu moartea și cu despărțirile în care
niciuna dintre părți nu pretinde credință
cobor niște scări din evul mediu spre iluminism
nu-mi pare rău că sunt singur
porția de apă mereu ajunge la ceartă
ca ziua în care
nu vezi
mai departe de ultima treaptă
simt privirea morții pe umăr
m-am săturat de atâta cultură și tineri care nu au legătură
cu mine
degeaba port un tablou cu Hristos
după două mii de ani cine să-și aducă aminte
reclame îndoielinice îmi trimit ocheade din stații de taxi
dezafectate
încerc să-mi feresc gândurile despre cum ar fi o vacanță la roma
cu gregory peck și audrey hepburn
dar firea păcătoasă insistă
trag un bilet cu numere ce dansează la bară și-mi caut un loc
de privit orașul unde
fiecare om e de vânzare
001152
0