Poezie
bunuri pământești
1 min lectură·
Mediu
când am văzut o felie de pâine
m-am oprit să nu plâng
și am zis
i-o voi duce lui mama
mi-a părut rău să n-o scap să n-o frâng
începusem să cresc mi-am dat seama
când am dus bucătura la gură
mi-a venit să întreb câți au răbdat pentru mine
nici făcut la beție nici din dragoste nici din ură
dumnezeu socotea cât din mine la durere va ține
dragostea pentru-acea turtă albă de mâine
de parcă mi-ar fi sânii iubitei, gustul ei dulce-n pâine
de parcă mi-ar fi adus aminte de casă și de copilărie
de parcă aș fi putut uita spicul de grâu bobul din vie
pentru care nu trebuia să cer voie sau iscălitură
pentru că eram propriul stăpân propria-mi slugă și Eu
ah de ce nu te-am ascuns bucurie în șură
câți au vrut să te pierd de-aș avea de un leu
aș fi cel mai bogat dintre oameni și zei
ce n-aș da să se-omoare doar o zi între ei
00727
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dan petrut camui
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 165
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
dan petrut camui. “bunuri pământești.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-petrut-camui/poezie/14171524/bunuri-pamantestiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.