Poezie
opera omnia
1 min lectură·
Mediu
tot citesc despre moarte
în sud bărbații o cred un loc plin de virtuți
dacă te iei după cei din nord nu-i cânt mai frumos
frigul urcă o treaptă
spiritele au nevoie de somn
inima poate fi trădătoare
la fel cuvintele tale pentru nerăbdarea mea
de-a ajunge departe
ridicam privirea numai dacă răspunsul era
da
fugeam de săraci
mă vedeam în ei dezbrăcat de iluzii
scrisul mi-a adus nefericire
în ziua când am auzit îngerul
dând piatra la o parte
am scos copacii pe care i-am găsit
în picioare
am început să trag scânduri
te-am pus să țeși pentru corăbii
să-ți imaginezi un basm în care nimeni
nu are nevoie de apa vieții
în lupta cu timpul
prezentul era darul cel mai de preț
și totuși iubirea
femeie frumoasă și aspră
de câte ori vreau mă pui să mor
pentru tine n-am ținut niciodată o pasăre
de la numărat literele pe cruce
vopseaua îmi arde mâinile
să nu mă ajungă copacii bat fereastra
în cuie
corbul acesta încâlcit
la cuvinte pare a fi trimisul
diavolului
nu-i citiți rugăciuni
021.004
0
DV