Poezie
înainte de a doua venire
1 min lectură·
Mediu
mereu mi s-au împlinit presimțirile.
vă vorbește un om născut acum o sută de ani
ce speră mereu iubirea să-i facă o rană urâtă
pentru a se întoarce acasă.
nu-mi doream nimic altceva
decât să fiu un copil greu de mințit;
așadar m-am umflat de plâns.
nici măcar nu puteam să spun că mi-e frică.
sufeream cumplit după apă,
iar apa spumega în scoarța copacilor desfigurați de durerea
pe care doar o secetă lungă sau focul ți le poate produce.
i-am spus unui preot catolic:
mama ține în cameră tabloul cu tata.
lumina din stradă,
lumina mașinilor ce virează îi schimbă privirea.
uneori este rea,
alteori pare a unui om resemnat cu faptul
că lumea lui e mult prea departe,
deci nu-mi vorbiți despre iad.
023.087
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dan petrut camui
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 125
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
dan petrut camui. “înainte de a doua venire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-petrut-camui/poezie/14136680/inainte-de-a-doua-venireComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DCîți mulțumesc pentru stea și cuvintele ce o însoțesc!
0
Deși am citit hiperbolic: vă vorbește un nou-născut de-o sută de ani,rana urâtă devine în poemul tău cireașa de pe tort.
Frumos când vorbim despre iad! Stea.