Poezie
sărutul și minciunile lui
1 min lectură·
Mediu
semi rurali
ne iubim în spatele unor uși ce se închid
singure,
reacție de respingere,
aerul nu poate intra sau ieși
după cum cer trupurile eternul conflict:
bine vs rău.
uite-așa trece vara -
noapte de noapte rondul cavalerilor bolții rotunde,
eu îl reprezint pe Arthur,
celelalte figuri se pierd ca fumul țigării uitate
într-un cot pe covor
urmăresc dârele descompuse
în atomi
de râs, de plâns
sau de ciudă,
dragostea mea are molecule
hrănite de tinerele ce sluțesc orice intenție bună
aș avea cu privire
la moarte.
merg pe o roată dințată
cu senzația de-a simți Universul,
fiecare luminăm într-un fel, dar scânteia mea
face pașii mai mici decât Hercule Poirot,
împreună cu tot ce înseamnă apartenența divinului
îmi place amestecul dimineții cu gust de cafea,
sărutul tragic al unei minciuni căreia nu-i pasă cine
o spune.
am o zi bună
până când viața vrea să-mi premieze răbdarea,
pe scenă, minute întregi,
precum în uterul mamei nu-mi aud vocea,
îmi trebuie medicamente să tac,
doctorul mă ia de un deget;
ce pot face astăzi forțele răului pentru tine?
001.675
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dan petrut camui
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 179
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
dan petrut camui. “sărutul și minciunile lui.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-petrut-camui/poezie/14131230/sarutul-si-minciunile-luiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.