Poezie
iubirea unui bonsai în infraroșu cu luna și lumânări pentru mama
1 min lectură·
Mediu
strigătul meu amplificat de sute de cărți
o mână de copii în învălmășeală compun
frumusețea morții
nimeni nu știe unde ne va duce victoria
te recunosc după cuvântul
mamă
numele de erou mă apasă
entuziasmul își face de cap în suprarenale
dependența aglomerează sângele
buzele
vineții la presiunea străzii
femeile din planul cuiva de sus
primesc aplauze
și promisiunea unui loc în atenția publicului
există orice
nu și finalul despre care-ți vorbesc
fericit răsucesc degetul
mare în tine iubirea lasă urme
de parcă ai fi căzut de pe bloc iar până jos
te-ai risipit în miile de dorințe pe care mi le pun
de câte ori aprind lumânări pentru mama
tot ce ating rămâne pe fundul oceanului
cât văd acel foc în ochii tăi nu mă va înghiți
niciun pește
timpul m-a lăsat în urmă nu tu
dai buzna în viața mea uzi florile
începi să-mi rănești sentimentele deși nu mă cunoști
îmi spui toate lucrurile pe care nu le fac bine
023.845
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dan petrut camui
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 162
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
dan petrut camui. “iubirea unui bonsai în infraroșu cu luna și lumânări pentru mama.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-petrut-camui/poezie/14130068/iubirea-unui-bonsai-in-infrarosu-cu-luna-si-lumanari-pentru-mamaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DCai dreptate sunt cel mai frumos din orașul acesta!:))
0
Titlul este un adevărat spectacol de lumini.
Felicitări!