graal

am sperat să fie ușor la săpat pământul ud pentru rod ți-am cuprins mâinile de la strânsul de soare în locul iubirii s-a stricat untdelemnul   străinilor de locul acesta te-am găsit împărțind   am tras de fiecare nod de la colțuri pământul să se facă mai mult și mai mare decât lăcomia omului pentru muncă   puneam cuiburi să iasă   nu venise vremea să cer nu venise vremea iubirii să-mi dea fără urme scrise în timpul când noaptea făcea teama să umple glandele suprarenale   trei sute șaizeci și cinci zile de acum înainte am promis că-ți voi arde scrisorile   te-ai întors toată un zâmbet domnul meu are pofte