Jurnal
legături
2 min lectură·
Mediu
atât de aproape
fără apărare unul în fața celuilalt
buricele umede provoacă momentul când
ziua alunecă spre exterior
tremur la gândul că-mi poate scăpa
senzația nouă de sete
precum un virus în articulații
terminațiile nervoase cu nevoia de spațiu
reclamă posesia
ce mână fină are uitarea
vibrezi așa de moale
mă sorbi
în timp ce cobori
văd drobul din ieslea taurilor
neînvățați la jug
cu emoția unei prefaceri din vintre
îți mângâi părul
ce alt bărbat a mai dormit pe cristale de sare
în același ritm
transpirația formează vârtejuri cu urși veniți
să prindă somonii la depus
ce se întâmplă în corpul lor
dacă preferă durerea în locul reprimării
până în cele mai intime stări
îți mușc umerii
gâtul
cu limba spre lobul urechii
instinctul îți desface picioarele
de la genunchi
degetul unei primăveri în stomac
umple golul lăsat de dorința ținută prea mult
cu mâinile legate mă săruți
de jur împrejur
moale
intru ușor
îți petrec fiecare foaie de carne
împăturită divin
dreptul la viață
lovește în fiecare perete
dezleagă un nerv
din striații
plină de sevă
dulciul preludiu
stă între tine și plăcerea de-a elibera încet
explozia
își petrece brațele după mijlocul meu
starea numită orgasm
fixați de aceeași proiecție cinetică
obținută prin vibrațiile transmise
de organele noastre în timpul refluxului
ne mușcăm limba
de parcă ar face dragoste buzele
strălucesc
lipicioase
vulcani mocirloși cu ținta
unul spre celălalt
până lava
se răcește deasupra
auzim rar bătăile inimii
întoarcerea vieții
gata să mai trecem o dată prin moarte
011.638
0
