în ''te iubesc'' pronumele își explică valoarea

cu dorința de-a fenta golul afectiv printr-o nevoie creată, repetată, scena în care stau pe un munte de cărți și tu crezi că le-am citit pe toate, o bucurie de scurtă durată în centrul plăcerii unde adicția se interpune. după imagistica 3d a creierului, orice femeie ar trebui să renunțe de la primele replici, nu vorbim de cutremur sau zile comerciale transformate-n sărbători, vitrinele se umplu de lucruri lipicioase priviri, atingeri și așteptări de tot felul, nopțile din februarie, mereu dragi din cauza ta, capătă o sclipire crudă sub roțile albului mohorât de utilajele staționate în calea ninsorii ce m-ar putea împiedica să-ți văd partea impresionabilă. ți-a fost sete după apa în care a dormit un scorpion, mă întreb de ce iubirea preferă locuri murdare cum ar fi curtea școlii sau cuvintele folosite de zodiile porno, ferestrele dau în curtea spitalului oamenii roagă moartea cu bani, biblic- piele pentru piele dragostea face orice, mai departe îmi vine să plâng de parcă mi-ai fi transmis o boală de sânge, în ploaia măruntă de-afară, umbrele se micșorează una după alta, le îngroș cu bucata de pâine de-acasă.