arcane majore

am mers până am dat de cuvinte neprietenoase și apă sfânta vineri ținea doliu după joia trecută de prima tinerețe prima carte a bibliei se lăsa de limba pământului eu și cifra 666 puteam fi văzuți înnoptând în locuri cu vibrații puternice muzica mi-a ținut de urât până când cineva din primele rânduri a observat maestre cărțile dumneavoastră nu sunt de găsit aș putea să-ți dau ca exemplu o duzină de nume dar prefer să fiu invitat la spectacolul morții vine o vreme când vinul nu mai ajută când prietenii își fac propria viață iar singurătatea își cere prețul oracolul sibian are metafore de drum lung unde să găsești un întuneric atât de promițător ca cel dinaintea Renașterii a fost un timp când goliciunea era considerată virtute doamne ce vibrații joase are inima ta neagră de cupă îmi înghit limba până la coapse rămân frunzele și jarul nestrâns după plecarea fricii scoală morții dintre vii viii dintre lucrurile puse bine să le fie țărâna ușoară îngerilor atunci când oricine va avea dreptul să strige Lazăr, ieși afară!