purple good morning

cred ca textul merita un titlu in romana!
........
macar un subtitlu?

dane asta-i chiar o poezie buna, zic foarte buna,bogdan are dreptate da-i un titlu in romana.

m-am împiedicat la acel vers cu balele pe tălpi. imagine grotescă, dar în contextul poeziei se potrivește. insuportabilul dinlăuntru ajuns la ordinea zilei, insuportabilul din afară devenit cămașă de forță. aici obiectele poetice nu fac decât să exercite presiuni duble, ceea ce crează senzația de deja fou. iar titlul mă trimite la furie, fiindcă altfel nu văd ce ar putea înroși dimineața în așa măsură încât orașul interior să fie plin de zgomote ce țâșnesc prin piele. pereții sonori sunt sparți deja, totul face efracție. mi-am amintit de filmul \"cămașa de forță\", de o carte \"cum să îl înnebunești pe celălalt\" de Searles și de \"rain man\". De fapt, textul acesta, ca și majoritatea textelor tale, are multiple trimiteri. nu le scriu aici pe toate, fiindcă fiecare cititor își are propriile reprezentări. iar autorul, altele, probabil.
bun.

Ela

si nu numai poemul acesta este f.f. bun , dar s-a botezat pe englezeste....oare de ce, e vreo miscare literara?
e moda? m-ar interesa! titlul in engleza e frumos si reusit, si durerile si pasii facuti si ne-facuti printre zorii poetici sunt reusiti si universali...

Ce te-a inspirat când ai scris-o?

\"azi m-am trezit fără să simt nimic\" - sugerează moartea - întreruperea bruscă a existenței și a tot ceea ce este în corelație cu viața.
Subtil evidențiezi însă \"o viață de apoi\" din lumea căreia vezi tot ceea ce este cenușiu pe suprafața pământului de pe care sufletul încearcă să se detașeze.
Gândurile mai pot fi legătura cu profanul. Vei parcurge un drum al inițieri dar, până atunci, încă te mai simți legat de lume.
Un text mișcător, impresionant.
Succes...

Tendențioasa învolburare presează miezul iar ghemotocul se ascunde în mărgean.

O ceață groasă a șters contururile. Albul pământului, ca o ciupercă uriașă crescută în el, face gazonul vălurit să pară jilav și vâscos.
Cum de poți urmări cărarea?

Sper că, într-o zi, voi ști ceea ce sufletul meu a îmbrăcat cu greu; pași atât de ușori, care dor, care merg fără să vină, care privesc fără să vadă, care lasă urme fără să se contopească.

Bravo. Curge atat de bine textul asta incat nu am ce sa comentez. Sfarsitul e ingenios, imi place mult rezolvarea ta.

bogdan, luana, măcar un subtitlu, da.

ela, nu e totdeauna bine în spațiul agresat, în textura care și ea răspunde agresiv. căci furiile se anulează reciproc. de aici, da, dubla presiune.

anni, e o mișcare, da. nu știu cum se cheamă, dar are caracter brownian.

adina, ciudat cât de singuri ne simțim dimineața. m-a surprins trecerea ta, poate și modul cum ai privit textul, \"căderea\", migrația.

simona, muza conspitativă mă inspiră. un fel de alter ego.

ștefan, nu știu daca miza se pune pe inițere în lipsa profanului. nu mă duceam atât de departe, dar e libertatea ta să duci sensurile unde vrei.

daniela, mulțumesc pentru pastel.

mirela, mă amuzară gaițele. sper să fie bine că nu ai ce să comentezi.

mulțumesc frumos pentru prezența voastră!